Oleg Balan: „Cetăţeanul R. Moldova trebuie să se simtă în siguranţă indiferent de ora la care iese în stradă sau locul în care se află”

Chişinău, 4 mai. /MOLDPRES/. Interviu acordat în exclusivitate pentru AIS MOLDPRES de către Oleg Balan, Ministrul Afacerilor Interne

Întrebare: Sînteţi de cîteva luni în funcţia de ministru de Interne. Cum a fost această perioadă?

Răspuns: La început a fost mai greu, chiar foarte greu, iar mai apoi, în urma realizărilor obţinute şi a activităţilor desfăşurate, a venit şi satisfacţia lucrului bine făcut. Este un domeniu foarte diferit de ceea ce făceam înainte.

Î: Aţi deţinut anterior postul de rector al Academiei de Administraţie Publică. Cum v-aţi adaptat funcției de ministru de Interne?

R: Cred că am început să mă descurc. Este cu totul altceva decît ceea ce făceam la Academie. Ministerul de Interne este o structură care înseamnă nu doar poliţie. Această instituție include frontieră, salvatori, pompieri, migraţie şi azil, combaterea traficului de fiinţe umane, de droguri, crime şi multe altele.

Dacă la Academia de Administraţie Publică erau în total 5000 de studenţi împreună cu profesorii şi conducerea, Ministerul de Interne are în jur de 19 mii de angajaţi. 

Î: Care sînt priorităţile pe care vi le-aţi propus să le îndepliniţi în actualul mandat?

R: În primul rînd, continuarea reformelor Ministerului Afacerilor Interne, care au scopul să schimbe imaginea poliţiei şi să aducă beneficii societăţii moldoveneşti. Cetăţeanul Republicii Moldova trebuie să se simtă în  siguranţă indiferent de ora la care iese în stradă sau locul în care se află.

A doua prioritate ar fi combaterea corupţiei pe interiorul sistemului MAI. Avem şi aici anumite rezultate. Lumea a înţeles deja că MAI trebuie să se ocupe de combaterea infracţiunilor, nu să genereze probleme de corupţie.

Cea de-a treia prioritate ar fi rezolvarea problemelor sociale cu care se confruntă poliţiștii. Nu trebuie să uităm că poliţiştii, ca și ceilalți cetățeni, au şi ei probleme sociale. Ne gîndim la un program social pe care să-l dezvoltăm pentru poliţişti. 

Printre alte priorităţi se regăsesc: lichidarea carenţelor legislative funcţionale, crearea Centrului de gestionare a crizelor de ordine publică, reforma Departamentului Trupelor de Carabinieri ş.a.

Î: Dacă tot aţi menţionat de condiţii optime pentru poliţişti, care este salariul mediu al unui poliţist şi cît credeţi că ar trebui să constituie acesta?

R: În prezent, salariul mediu calculat al unui ofiţer de poliție este de 6144 de lei, iar cel al unui subofiţer de 4890 de lei. Salariul care este astăzi în sistemul afacerilor interne pentru cei cu grade speciale este unul modest, pe cînd ar trebui să fie unul care să asigure confortul psihologic al poliţiştilor.

Problema noastră constă în faptul că în cadrul Aparatului central al MAI sînt angajaţi civili, funcţionari publici care au salarii mult mai mici decît ale poliţiştilor, în jur de 2500 de lei. În prezent, lucrăm asupra unui proiect de lege cu privire la statutul unic al angajatului MAI, care să echilibreze situaţia din sistem.

Î: Cum explicați că pînă acum nu au fost descoperite un şir de crime odioase, printre care se numără asasinarea omului de afaceri, Igor Basarab, a fostului preşedinte al Federaţiei de Tenis, Igor Ţurcan, dar şi tragediile de la Ialoveni şi de la Durleşti. Din ce cauză aceste cazuri rămîn încă deschise şi la ce etapă se află investigaţiile?

R: Toate cazurile au fost preluate de către poliţie de la procuratură. Poliţia continuă activitatea pe cauzele respective. Aceste cazuri au rămas nedescoperite, pentru că probabil la acel moment nu s-a reacţionat prompt sau nu s-au strîns suficiente probe.

Nu avem suspecţi în cazul crimei de la Durleşti. La venirea mea în funcţia de ministru de Interne, am instituit un nou grup care se ocupă de dosarele Durleşti şi Ialoveni. Încercăm să o luăm de la început cu un alt grup care nu este influenţat de opiniile celor care deja au lucrat la dosar. Depunem tot efortul ca aceste infracţiuni să fie descoperite. Sînt acumulate suficiente probe, ca după o analiză minuţioasă, să putem face cel puțin concluzii.

Pe toate celelalte cazuri sînt pornite cauze penale, iar poliţia colectează probe în vederea identificării suspecţilor.

Î: La ce etapă se află căutările fostului ministru de Interne Papuc şi a poliţistului Perju? Cît de firesc este ceea ce s-a întîmplat în acest caz?

R: Poliţia nu este împuternicită să-i reţină în sala de judecată, dar ei nici măcar nu erau acolo. Ei pot fi reţinuţi doar atunci cînd sînt condamnaţi. Logic ar fi să existe o obligaţie rezonabilă, prin care persoana se obligă să nu părăsească sala de judecată pînă la anunţarea sentinţei. Nu avem o asemenea specificaţie la moment, de aceea s-a întîmplat acest lucru.

MAI a solicitat urmărirea prin INTERPOL a fostului ministru de Interne, Gheorghe Papuc şi această organizație ne-a comunicat că există bănuieli precum că acest caz are tentă politică. În prezent Gheorghe Papuc este căutat pe teritoriul țărilor CSI şi în R. Moldova, însă nu îl putem da în urmărire internaţională.

În cazul poliţistului Ion Perju, deja sînt perfectate documentele pentru a fi dat în căutare internaţională.

Î: Anul trecut, Judecătoria Centru a emis o decizie prin care a decis că supravegherea video din intersecţii încalcă dreptul la viaţa privată. Care este părerea dvs. în acest sens?

R: Ministerul a atacat acea hotărîre a Judecătoriei Centru, iar la 23 aprilie curent, decizia primei instanțe a fost anulată. Respectiv, camerele sînt perfect legale.

Î: Planificaţi să extindeţi proiectul de amplasare a camerelor de supraveghere în intersecţii?

Proiectul va fi extins la nivel naţional. Există o hotărîre de guvern conform căreia, MAI, în parteneriat cu sectorul public privat, va putea amplasa camere video pe întreg teritoriul ţării. Introducerea acestui sistem de monitorizare a demonstrat că acolo unde sînt amplasate camere video, numărul accidentelor rutiere s-a diminuat esenţial.

Î: Cînd va fi numit un nou şef la Inspectoratul General al Poliţiei (IGP)?

R: La moment ne aflăm într-un proces de evaluare a sistemului afacerilor interne. Am invitat cîţiva experţi europeni să ne ajute la acest proces, deoarece de la adoptarea Legii cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului din 2012, nimeni nu a făcut o evaluare a sistemului. După aceasta, vom vedea ce trebuie de schimbat şi tot atunci va fi propusă candidatura unui nou şef la IGP. 

Î: Cum vedeţi reforma poliţiei?

R: Sînt cîteva restanţe în reforma MAI. În primul rînd, trebuie sa continuăm această reformă sectorială. Sarcina numărul unu la moment este de a reforma şi profesionaliza trupele de carabinieri. Militarii în termen nu vor mai face parte din cadrul Departamentului de Carabinieri. Avem şi o decizie legală care ne obligă pînă în 2016 să facem acest lucru.

În proces de elaborare se află un nou proiect de lege cu privire la carabinieri, în care vor fi specificate detaliat atribuţiile, responsabilităţile și subordinea acestor trupe.

De asemenea, ne dorim să începem reforma şi în teritoriu. Este necesar să modernizăm posturile de poliţie şi inspectoratele limitrofe de pe lîngă frontiera de stat.

Sînt ferm convins că împreună cu echipa mea vom eradica corupţia în instituţie, vom crea garanţii sociale pentru angajaţii noștri, dar şi vom implementa servicii calitative în beneficiul cetăţenilor.

(Reporter C. Russu, editor L. Alcază)