Discursul Prim-ministrului Valeriu Streleț cu ocazia ratificării de către deputații români a Legii privind asistența financiară rambursabilă

Chişinău, 13 oct. /MOLDPRES/. În cadrul vizitei pe care o întreprinde astăzi, 13 octombrie, la București, Premierul Valeriu Streleț urma să adreseze o alocuțiune în legătură cu ratificarea de către parlamentarii români a Legii privind asistența financiară rambursabilă dintre România și Republica Moldova în valoare de 150 de milioane de euro. Dar, dat fiind faptul că aeronava care efectua cursa de linie Bruxelles-București, în care se afla și Prim-ministrul, s-a reținut la sol, rostirea discursului în cadrul Camerei Deputaților a fost anulată, a relatat pentru MOLDPRES Biroul comunicare și relații cu presa al Guvernului.

Textul integral al alocuțiunii este prezentat mai jos: 

Alocuțiunea dlui Valeriu Streleț, Prim-ministrul Republicii Moldova, în Parlamentul României

(13 octombrie 2015) 

Domnule Preşedinte al Camerei Deputaţilor, dl Valeriu Zgonea,

Domnilor Deputaţi,

Distinsă audienţă, 

Sît onorat să mă aflu aici, în Parlamentul României, şi să vorbesc în faţa dumneavoastră pentru a vă adresa cuvinte de recunoştinţă şi a stărui asupra cîtorva aspecte care fac relaţiile noastre să fie cu totul aparte în virtutea comuniunii lingvistice, culturale şi istorice. Deopotrivă, profit de această ocazie pentru a exprima profundă gratitudine poporului român, deoarece anume pe el îl reprezentaţi. Mă bucur să constat că dialogul politic bilateral între Republica Moldova şi România a atins o intensitate impresionantă, acesta derulîndu-se în spiritul Parteneriatului strategic bilateral pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova. Menţionez cu satisfacţie că ultimii ani au fost marcaţi profund de consolidarea eforturilor bilaterale pe acţiuni convergente de interes comun, pe prim plan plasîndu-se procesul de integrare europeană, implementarea numeroaselor proiecte de infrastructură educațională și socială cît și perspectiva strategică de implementare a proiectelor energetice comune. 

România a fost şi rămîne în continuare cel mai consecvent susţinător al Republicii Moldova, contribuind de o manieră efectivă la aspiraţia noastră de a ne transforma într-un stat european şi democratic. Mai mult decît atît, România este liantul nostru firesc cu Uniunea Europeană, avînd o contribuție determinantă la liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii Republicii Moldova şi la semnarea Acordului de Asociere cu partea sa componentă care instituie Zona de Liber Schimb aprofundat şi cuprinzător cu ţările UE. Consemnez cu multă satisfacţie că România a fost primul stat din UE care a ratificat, la o distanță de doar cîteva zile de la semnare, aceste documente de o importanţă istorică pentru prezentul şi viitorul european al Republicii Moldova. 

România nu a ezitat să contribuie într-o manieră pro activă la depășirea consecințelor embargoului impus de Federația Rusă produselor moldovenești după semnarea Acordului de asociere, împărtășindu-ne experiența de cucerire a noilor piețe de desfacere, dar și devenind astăzi primul partener comercial al Republicii Moldova. Acum Guvernele țărilor noastre lucrează pentru ajustarea standardelor și condițiilor de reglementare în vederea facilitării accesului investițiilor europene, propunîndu-ne obiectivul ca România să devină într-un viitor apropiat și investitorul numărul 1 în Republica Moldova. Îmi exprim speranţa că şedinţa Comisiei mixte interguvernamentale pentru cooperare economică, ce îşi va desfăşura lucrările mîine la Bucureşti, se va solda cu noi propuneri şi proiecte concrete în domeniile prioritare de dezvoltare, astfel ca obiectivele trasate să fie puse în practică fără întîrzieri. 

Aş vrea să menţionez, în context, semnificaţia deosebită a şedinţei comune a Guvernelor Republicii Moldova şi României, care a avut loc pe data de 22 septembrie curent la Constanţa, evenimentul dat oferind posibilitatea discutării într-o manieră deschisă şi constructivă a perspectivelor de realizare a proiectelor energetice comune, dar şi a unui şir de alte proiecte în domenii de interes reciproc. Reiterez interesul Republicii Moldova în construcţia tronsonului de gazoduct Ungheni-Chişinău, conectarea la reţelele electrice pe conexiunile Isaccea-Vulcăneşti-Chişinău; Suceava–Bălți şi Iaşi-Ungheni, construcţia podurilor peste rîul Prut, precum şi în alte proiecte strategice, care apropie considerabil Republica Moldova de România şi de Uniunea Europeană. Odată implementate, aceste proiecte ne scot din zona vulnerabilităţii economice şi politice şi ne plasează într-un spaţiu european de stabilitate și predictibilitate. 

Domnule Președinte, Domnilor Deputați, 

După cum cunoașteți, Guvernul pe care-l conduc și, implicit, Republica Moldova, are de înfruntat și soluționat mai multe provocări care vizează contextul de securitate și criză economică regională, care sînt calificate drept fără precedent de la 1992 încoace. Aceste circumstanțe sînt amplificate și de faptul că în luna noiembrie 2014 și-a atins apogeul său o fraudă de proporții în sectorul bancar, construită mai mulți ani în șir ca o piramidă a creditelor neperformante, consecințele căreia inhibă astăzi dezvoltarea economiei și generează grave probleme sociale, manifestate prin scumpiri și scăderea nivelului de trai al cetățenilor. Revolta firească a oamenilor este astăzi preluată și exploatată de unele forțe politice angajate, care consideră că a venit momentul oportun de revanșă pentru eșecurile electorale, al căror scop este acapararea puterii şi deturnarea cursului european al țării. Aș putea doar adăuga că aceste procese sînt facilitate de un suport propagandistic profesionist anti-european și anti-occidental asigurat de mass-media de limbă rusă, omniprezentă în Republica Moldova. 

În aceste condiții Guvernul a demarat, chiar din primele zi de activitate, mai multe acțiuni pentru: stabilizarea macrofinanciară prin curățarea și asanarea sistemului bancar, recuperarea întîrzierilor în implementarea procesului de asociere a Republicii Moldova la UE, pregătirea și desfășurarea negocierilor cu FMI, relansarea procesului de reformă a AP, resetarea sistemului anticorupție și de integritate, promovării mai eficiente a proiectelor de asigurare a securității energetice a țării și multe alte acțiuni. Săptămîna trecută am lansat, împreună cu dl Președinte Nicolae Timofti și dl Președinte al Parlamentului Andrian Candu, un Apel public prin care sînt invitați reprezentanţii sectorului asociativ civic, clasei politice, mediului academic, asociaţiilor de creaţie, partenerilor sociali şi alţi actori publici relevanţi la un dialog deschis şi sincer care să pună bazele unei platforme comune pentru a consolida societatea şi a crea condiţiile pentru dezvoltarea ţării. 

Partenerii de dezvoltare a Republicii Moldova (UE, FMI, Banca Mondială ș.a.) salută acțiunile Guvernului, încurajînd promovarea reformelor și ajustarea acestora la procesele curente, dar menținînd suspendată asistența bugetară pentru țara noastră care urma să asigure implementarea reformelor și a proiectelor investiționale. S-a creat un cerc vicios – pentru a redresa situația, a consolida societatea și a merge înainte avem nevoie de ajutorul urgent al partenerilor de dezvoltare, condiția cărora este ca să probăm la început că promovăm reformele (fără suport bugetar) după care va urma și ajutorul. 

Semnificația momentului politic de astăzi constă în faptul că anume în aceste condiții Guvernul și Parlamentul României iau decizia de acordare a unui împrumut Republicii Moldova în valoare de 150 milioane de euro în condiții similare celor cu care România atrage bani de pe piețele financiare internaționale. România nu numai că a dat curs neîntîrziat apelului nostru de ajutor, ci a îndeplinit în timp record procedurile interne de rigoare corespunzătoare pentru asemenea gen de tranzacții - semnarea acordului, emiterea decretului prezidențial şi ratificarea documentului. Vă asigur că prima tranșă a acestui împrumut pe care urmează să o valorificăm în anul curent ne este de un real folos, contribuind la sustenabilitatea procesului bugetar și ajutîndu-ne să evităm tăierile drastice din cheltuielile destinate investițiilor. Știu, de asemenea, că România și-a atras niște critici pentru această decizie din partea unor autorități europene, care consideră că Republica Moldova trebuie să reziste cu forțe proprii provocărilor pe care le are în față. Cunoscînd în detalii situația internă, le-o spun ferm criticilor și scepticilor – Republica Moldova are nevoie de ajutor anume acum! În caz contrar cetățenii țării mele ar putea rata ireversibil realizarea aspirației de integrare europeană, iar în teritoriul dintre Prut își vor face mendrele exponenții unor aspirații neo-imperiale post-sovietice!

Anume din aceste considerente apreciem din suflet răspunsul prompt al autorităților române la o chemare în ajutor în momente critice, semnificația acestuia avînd o multiplă valoare. În numele Guvernului Republicii Moldova și al poporului țării mele exprim gratitudine și recunoștință omologului meu, dlui Prim-ministru Victor Ponta, cu care avem o comunicare prietenească și eficientă, aproape zilnică, dlui Președinte Klaus Iohannis, cu care am avut o discuție foarte caldă și sinceră recent, la New York, în cadrul sesiunii aniversare ONU, care mi-a dat asigurări că susține plenar ajutorul pentru Republica Moldova și, nu în ultimul rînd, dlui Președinte al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, care, atît în cadrul vizitei recente la Chișinău, cît și în acțiunile sale precedente și recente, ne-a încurajat să mergem înainte și să nu cedăm în fața greutăților. De asemenea exprim sincere mulțumiri altor autorități și oficiali, dar și tuturor cetățenilor români pentru susținerea constantă și consistentă a Republicii Moldova în parcursul ei de modernizare și dezvoltare. 

Aş dori să închei prin a exprima ferma convingere că Republica Moldova va transforma aspirația sa de integrare europeană într-un proces ireversibil. Este un drum anevoios cu multe provocări, poate și cu decepții uneori, dar obiectivul de a asigura un viitor mai bun popoarelor României și Republicii Moldova justifică pe deplin efortul nostru comun! 

Vă mulţumesc.

(Editor M. Jantovan)