Deciziile pe care le așteptau toți, BNM relaxează politica monetară

Chişinău, 27 mai. /MOLDPRES/. Comentariul economic al Agenției Informaționale de Stat MOLDPRES

Comitetul executiv al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) a diminuat rata de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt de la 15,0 pînă la 13,0 la sută anual.

Este a patra oară în acest an cînd BNM reduce rata de bază, pe fondul diminuării sensibile a ratei inflației. Rata a coborît de la 19,0 la sută la 13,0 la sută, dar clienții trebuie să mai aștepte o perioadă înainte ca băncile să reacționeze și să ieftinească la rîndul lor creditele. Deciziile băncii centrale de a reduce dobînda de politică monetară pe care le așteptau toți, se va reflecta inițial în randamentele titlurilor de stat și în costul la care băncile se împrumută intre ele pe piața interbancară, dar agenții economici și populația vor simți ceva mai tîrziu efectul acestor decizii atunci cînd vor merge la instituțiile financiare să se împrumute.

În anul 2015, cînd BNM a înăsprit de la lună la lună politica monetară în încercarea de a diminua ritmul de creştere a inflaţiei, iar rata de bază a urcat de la 6,5 la sută la sfîrșitul lunii decembrie 2014 la 19,5 la sută, în septembrie 2015, piața hîrtiilor de stat (HVS) a explodat. În doar trei luni rata efectivă a dobînzii la HVS cu scadența pînă la un an a crescut de la 11,81 la sută, în ianuarie, la 20,20 la sută în martie 2015, iar în ianuarie 2016 s-a ridicat la 26,48 la sută. Ca urmare, datoria de stat internă a crescut în primul trimestru al acestui an cu aproape un miliard de lei, ceea ce ar însemna o creștere zilnică de 10 milioane lei.

Deciziile comitetului executiv al băncii centrale s-au reflectat mult mai lent în costul finanțărilor bancare. Deși rata s-a triplat, creditele s-au scumpit mult mai încet. Dobînda a crescut în medie de la 11,60, în ianuarie 2015, la 16,08 la sută în prima lună a anului 2016. O majorare relativ mai puternică s-a produs la creditele de consum contractate de persoanele fizice care, în fond, comportă un risc mai mare pentru bănci.

Înăsprirea politicii monetare și, respectiv, scumpirea creditelor a dus la o reducere a cererii pentru acestea atît din partea agenților economici, cît și a populației, care a început să se împrumute tot mai puțin de la bănci. Este adevărat că un factor ce a descurajat cererea pentru împrumuturi a fost și rămîne criza ce a afectat mai multe domenii, în primul rînd exporturile și importurile.

Din luna februarie 2016, cînd a devenit clar că prețurile au pornit în jos, BNM a început să relaxeze pronunțat politica monetară. Cîteva luni mai tîrziu Banca Națională a revizuit în scădere prognoza inflației pentru anul 2016 la 7,0 la sută, față de 10,1 la sută, cît anticipa în februarie. Este cea mai sensibilă revizuire a prognozei din ultimii ani. Rata anuală a inflaţiei va reveni în limitele intervalului de variație a țintei de 5 la sută în trimestrul trei 2016, cu un an mai devreme decît se prognoza anterior.

Ca urmare, au apărut premise reale pentru o reducere în continuare a ratei de bază și ne putem aștepta la o revenire a ratei de bază sub 10 la sută chiar în următoarele luni.  

Cum a reacționat piața și clienții băncilor la deciziile BNM de reducere a dobînzii de politică monetară? După șocul prin care au trecut anul trecut, și agenții economici, și populația sînt, se pare, precauți, nu se grăbesc să se împrumute, iar băncile au redus nesemnificativ costurile creditelor. Volumul creditelor noi acordate în luna aprilie s-a micșorat cu 22,5 la sută, deși depozitele noi atrase au crescut cu 18,1 la sută faţă de perioada similară a anului precedent, potrivit datelor BNM.

Rata medie a dobînzii la creditele pentru agenții economici s-au diminuat de la 15,95 la sută, în ianuarie, pînă la 15,51 la sută în aprilie.

Împrumuturile în medie pe sistemul bancar chiar s-au scumpit nesemnificativ în aprilie față de luna precedentă. Și asta în condițiile în care Banca Națională a redus sensibil rata de bază. Există încă o anumită incertitudine, generată și de situația economică, dar și prudență din partea celor care acordă credite și celor care le contractează.

Tendința, însă, este de scădere și deciziile de relaxare a politicii monetare de către BNM sînt un semnal în acest sens.

(Reporter V. Bercu, editor L. Alcază)