Coregrafi din întreaga ţară şi-au propus să salvgardeze şi să promoveze hora satului

Chişinău, 9 iun. /MOLDPRES/. Coregrafi din întreaga ţară s-au întrunit astăzi la Biblioteca Naţională în cadrul unui atelier profesional pentru a discuta despre hora satului în spaţiul geocultural contemporan, informează MOLDPRES.

Evenimentul a fost organizat de Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Clubul Naţional al Coregrafilor şi instituţia gazdă.

Solicitat de MOLDPRES, coregraful Pavel Popa, cercetător la Institutul de Filologie al AŞM, maestru în artă, moderator al manifestării, a menţionat că acesta este cel de-al şaselea atelier profesional, organizat în cadrul Clubului Naţional al Coregrafilor.

„În anul trecut s-au desfăşurat patru ateliere profesionale. Ne-am propus să discutăm despre hora satului pentru că ea este cea mai importantă sărbătoare tradiţională ţărănească din întreg spaţiul românesc, sărbătoare care întruneşte genuri şi specii din toate artele tradiţionale: muzică, strigături, dansul folcloric, portul popular, măiestria actoricească şi regia tradiţională”, a precizat Pavel Popa.

La rîndul său, doctorul în filologie Mariana Cocieru a afirmat că aceste ateliere sînt organizate în conformitate cu Strategia Naţională de Dezvoltare a Culturii 2020 şi au drept scop educarea prin formare continuă.

„Astăzi ne-am propus să discutăm despre hora satului şi despre acţiunile ce urmează să le întreprindem pentru salvgardarea şi promovarea ei. În anul viitor intenţionăm să organizăm o serie de cercetări în teren în vederea consemnării şi conservării horei satului în contextul culturii tradiţionale contemporane şi prin intermediul coregrafilor sperăm să ne reuşească acest deziderat”, a subliniat Mariana Cocieru.

În context, profesorul de coregrafie de la Şcoala de Arte „Maria Bieşu” din Ştefan Vodă, Anatol Cadu, a constatat că hora satului se păstrează mai puţin în acest raion şi este întîlnită mai mult la Popeasca. „Hora satului este conservată de obicei la sudul ţării. Sperăm că vom reuşi s-o readucem şi noi în viaţa satelor noastre”, a mai spus Anatol Cadu.

În prima zi a atelierului profesional, a fost făcută o recapitulare a materialului coregrafic studiat la şedinţa precedentă a clubului: Rumba – joc folcloric din Cobîlnea, Şoldăneşti, Ţopăita de la Cociulia, Cantemir, Mărunţica de la Tartaul, Cantemir, Hora-n cinci paşi (Steluţa) de la Vărvăreuca, Floreşti, şi Mărăraşul – joc folcloric din Ineşti, Teleneşti.

Mîine, în cadrul atelierului vor fi studiate jocurile folclorice de la Tomai, Leova, Selemet, Cimişlia, Colibaşi, Cahul şi din alte localităţi ale ţării.

(Reporter N. Roibu, editor L. Alcază)