ro ru en

Agenția
Informațională
de Stat

Peste 100 de meşteri populari şi artişti amatori au participat la Festivalul „Frumos Covor Basarabean”

13:00 | 19.06.2017 Categorie: Cultură

Chişinău, 19 iun. /MOLDPRES/. Peste 100 de meşteri populari şi artişti amatori din zece localităţi ale R. Moldova au participat la cea de-a IV-a ediţie a Festivalului „Frumos Covor Basarabean” sub genericul "Covorul tradițional – parte a Tezaurului UNESCO", care s-a desfăşurat ieri la Complexul de Meșteșuguri ”Artă Rustică” din Clişova Nouă, raionul Orhei, informează MOLDPRES.

Ediţia din acest an a fost dedicată înscrierii, în decembrie 2016, a tehnicilor tradiţionale de realizare a scoarţelor basarabene în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO.

Solicitată de MOLDPRES, directorul Complexul de Meșteșuguri ”Artă Rustică”, Ecaterina Popescu, organizatorul evenimentului, a menţionat că scopul principal al festivalului este de a promova covorul basarabean cu motivele lui autentice, pentru a-l readuce la valoarea lui iniţială. „La ediţia din anul curent am expus peste 60 de motive din covorul nostru basarabean, iar alte 45 de motive au fost prezentate de către meşterii ţesători din celelalte localităţi: Mihăileni, Rîşcani, Crişcăuţi, Donduşeni, Ignăţei, Rezina, Tabăra şi Clişova Nouă, Orhei ş.a.”,  a precizat Ecaterina Popescu.

În context, meşterul popular Raisa Lungu din Crişcăuţi, Donduşeni, a afirmat că a adus la festival un covor  basarabean de peste 200 de ani, moştenit de la străbunica Eva, unul de peste 170 de ani de la bunica Alexandra şi altul – de 150 de ani de la bunica Varvara, precum şi covoare ţesute de ea. „La Casa de Cultură din Crişcăuţi am deschis Centrul „Cu iţe şi suveică”, iar la gimnaziul din sat – Cercul „Arta covorului”, unde îi învăţ a ţese covoare pe toţi doritorii: copii, tineri şi maturi”, a subliniat Raisa Lungu.  

La rîndul său, meşterul popular Ludmila Scutaru din Mihăileni, Rîşcani, exponentă a unei mari dinastii de meşteri, a prezentat o tehnică de ţesut covoare străveche, din timpul dacilor – cerga sau covorul miţos.

Preşedintele Uniunii Meşterilor Populari din Moldova, Dumitru Costandachi, a remarcat că festivalul devine tot mai atractiv şi mai reprezentativ, iar secretarul ştiinţific al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Varvara Buzilă, a accentuat că odată cu înscrierea tehnicilor tradiţionale de realizare a covoarelor în lista  reprezentativă UNESCO, scoarţele noastre sînt cunoscute la nivel mondial. În acelaşi timp, primarul satului Clişova Nouă, Ion Ionaşcu a menţionat că graţie acestui festival, localitatea a devenit cunoscută în întreaga ţară şi departe de hotarele ei.

Oaspeţii Festivalului au vizitat diverse expoziţii, muzeul local al textilelor şi au gustat din bucate tradiţionale.  De asemenea, ei au asistat la șezători şi la ateliere de creaţie, în cadrul cărora au luat cunoştinţă de tehnici de realizare a covoarelor basarabene. În faţa celor prezenţi au evoluat ansamblurile etnofolclorice din Peresecina, Bieşti, Clişova Nouă şi Chişinău. 

Festivalul “Frumos Covor Basarabean” este organizat de AO "Femeia Rurală" în parteneriat cu Secția Raională Cultură Orhei, Centrul pentru Conservarea și Promovarea Patrimoniului Cultural Imaterial, Primăria Ciocîlteni și SRL Rusticart, cu suportul  partenerului strategic Proiectul de Competitivitate din Moldova finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională și Agenția Suedeză pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare.

(Reporter N. Roibu, editor L. Alcază)