Republica Moldova: 25 de ani de Independență

Agenția Informațională de Stat ”MOLDPRES” lansează, cu ocazia aniversării a 25-a de la proclamarea Independenței R. Moldova, o serie de mini-interviuri cu personalități notorii din țară.

Nicolae Timofti: „Văd viitorul R. Moldova numai în familia țărilor UE”

Nicolae Timofti, Președintele R. Moldova

Întrebare: Ce semnificație are pentru Dumneavoastră cea de-a 25-a aniversare a Independenței R. Moldova?

Răspuns: Am fost martor și participant la evenimentele care au avut loc cu 25 de ani în urmă, de aceea pot să vă spun că cetățenii au avut o bucurie imensă atunci cînd a fost declarată Independența. Îmi aduc aminte de acele momente cînd oamenii simpli, din toate colțurile R. Moldova veneau pe jos în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, unde își manifestau dorința de libertate. La mitingul din PMAN, sute de mii de oameni au așteptat momentul cînd va fi declarată independența. Această bucurie a fost simțită de către toți, mai cu seamă din momentul cînd a fost adoptată Declarația de Independență. În acel moment, a fost asumat un act major de curaj din partea deputaților Parlamentului. Anume atunci am ieșit dintr-un imperiu, care ne-a ținut muți ani în brațele sale, fără voia noastră. Ulterior, au urmat evenimentele pe care oamenii și le doreau. Mă refer la formarea organelor de conducere ale statului pe principii democratice. A fost ales Parlamentul, a fost format Guvernul, am devenit membri în cadrul mai multor instituții internaționale, pentru ca cetățenii noștri să se simtă într-o familie a statelor europene, unde se respectă drepturile fiecăruia. Tot atunci, am purces la formarea unei justiții independente, ne-am debarasat de acele principii nocive, care aveau o altă semnificație decît cele de drept, iar acest lucru ne-a dat posibilitate să readucem încrederea cetățenilor în faptul că își pot apăra drepturile. Cu regret, există și în acest domeniu greșeli. Totuși, în ultimul timp se depun eforturi pentru a porni pe calea corectă. Viitorul țării este în mîinile noastre, și dacă împreună vom găsi acea cale care ne va permite într-adevăr să fim liberi, atunci așa și vom trăi – liber.

Întrebare: Ce viitor vedeți pentru R. Moldova?

Răspuns: Personal văd viitorul R. Moldova numai în familia țărilor Uniunii Europene, noi am fost și în alte uniuni și știți cu ce ne-am ales. Acum sîntem în stare să ne organizăm viața la nivelul altor societăți și state. Țările care s-au dezvoltat în aceleași condiții (mă refer la Țările Baltice) astăzi sînt membre ale UE, NATO, care le asigură securitatea și libertatea pe care ni-o dorim și noi. Apare întrebarea: De ce nu am procedat așa? De ce nu am fost și noi ca balticii: înțelepți și consecvenți? Atunci cînd ne vom maturiza la nivelul acestor țări, vom avea aceleași succese și vom deveni membri ai Uniunii Europene. Constat faptul că exportul în UE reprezintă, în prezent, 70%, aceasta fiind o cifră impunătoare, chiar dacă avem foarte multe piedici venite, știm cu toții din partea cui, deoarece nu se dorește să ieșim de sub influența Rusiei. Sigur, este necesar ca R. Moldova să aibă relații bune și prietenești cu Rusia, însă trebuie să fim independenți așa cum noi dorim, nu cum ne dictează cineva.

Pavel Filip: „Singura cale pentru modernizarea R. Moldova este integrarea europeană”

Pavel Filip, Prim-ministrul R. Moldova

Întrebare: După declararea independenței, Republica Moldova a putut urma trei căi de dezvoltare: independentă, unionistă, ori strîns dependentă de CSI (mai nou, Uniunea Euroasiatică). Dacă am lua-o azi de la capăt, ce cale ați alege?

Răspuns: Pot afirma cu siguranţă că aş alege ca R. Moldova să fie un stat independent şi suveran, cu o democraţie dezvoltată, avînd la bază valorile europene.

Întrebare: Ce viitor vedeți pentru R. Moldova?

Răspuns: Singura cale pentru modernizarea R. Moldova este integrarea europeană. Acesta, dacă vreţi, este proiectul nostru de ţară, deoarece Uniunea Europeană înseamnă libertate, siguranţă, prosperitate și supremaţia legii. În jurul acestei idei ar trebui să se consolideze toate forţele politice şi întreaga societate. Am lansat şi un apel în acest sens. Dacă vom urma consecvent drumul nostru european, vom avea o economie prosperă şi vom asigura un trai decent pentru cetăţenii ţării noastre.

Vasile Ernu: „R. Moldova a mers pe calea aleasă de aproape toate republicile unionale sovietice”

Vasile Ernu, scriitor, comentator politic

Întrebare: După declararea independenței, Republica Moldova a putut urma trei căi de dezvoltare: independentă, unionistă, ori strîns dependentă de CSI (mai nou, Uniunea Euroasiatică). Dacă am lua-o azi de la capăt, ce cale ați alege?

Răspuns: Istoria nu se face cu analize post-factum: „cum ar fi fost dacă”. Cert este că R. Moldova a mers pe calea pe care au ales-o aproape toate republicile unionale sovietice. Toţi au mers pe calea independenţei. Şi noi la fel. Unirea a întîrziat şi nu au fost de nici o parte a Prutului, grupuri politice care să şi-o dorească cu adevărat. Nici cu integrarea în UE lucrurile nu stau mai simplu. Consider că ne pierdem prea multă energie pe obsesiile soluţiilor „geopolitice”, căutînd vinovaţi, dar şi salvatori în afară, uitînd să ne concentrăm pe propriile soluţii. Problemele noastre sînt în interior. E simplu să dai vina doar pe „mîna Moscovei” chiar şi atunci cînd ţi se dărîmă gardul sau coteţul. Cred că majoritatea soluţiilor sînt tot în interior. Nimeni nu ne va salva. Trebuie să ne fie clar. Doar noi putem să ne salvăm de propriile neputinţe. Cert este că de 25 de ani noi „orbecăim” spre nicăieri şi din păcate nu am putut crea un stat funcţional, ceva mai prosper, care să aducă un minim de garanţii cetăţenilor. Ce cale aş alege eu? Eu nu aş privi atît de mult spre exterior, ci mai întîi aş încerca să găsesc soluţiile pentru problemele interne. E timpul să ne întoarcem spre noi şi să încercăm să ne rezolvăm aceste probleme. Cum? Asta e deja o altă discuţie.

Întrebare: Ce viitor vedeți pentru R. Moldova?

Răspuns: Tocmai am publicat două cărţi dedicate acestei teme. Prima este o carte de interviuri: „Intelighenţia basarabeană azi”, acolo invit intelectuali din diverse generaţii şi grupuri să analizăm parcursul R. Moldova din perioada modernă şi mai ales din cea a independenţei. A doua carte, coordonată cu prietenii Petru Negură şi Vitalie Sprînceană, este „Republica Moldova la 25 de ani - o încercare de bilanţ”. Aici avem invitaţi analişti din diverse domenii care încearcă să ne explice ce s-a întîmplat cu această ţară în ultimii 25 de ani.

Concluziile mele personale sînt cam sumbre. R. Moldova este acum într-o fundătură cu probleme sociale şi economice imense. Avem ceea ce se numeşte „stat captiv”, care se află în mîna unei mici „elite” care din păcate luptă doar pentru propriul privilegiu de acumulare de capital. Marea parte a populaţiei nu mai are încredere în instituţiile statului şi alege să-şi caute strategii de supravieţuire pe cont propriu. Predomină o situaţie paradoxală: avem independenţă, dar totul arată ca în perioadele de ocupaţie străină. Doar că străinii de data aceasta sînt „ai noştri”. Cetăţenii au devenit un soi de partizani: unii în emigraţie, la muncă şi robie, alţii se descurcă cum pot acasă. Cred că în următoarea perioadă va trebui să inventăm nu o societate civilă, ci o apărare civilă care să ducă o luptă dinspre „independenţă” spre „eliberare”. Eliberarea de sub ocupaţia „ciocoilor noştri noi”, care se pare că au prădat ţara mult mai mult decît străinii. Iar acesta este un proces nu foarte simplu. Dar va trebui făcut, dacă vrem să avem viitor.

Andrei Țurcanu:  ”Unica noastră opțiune politică viabilă este unirea cu România”

Andrei Țurcanu, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, doctor în filologie, poet, publicist, critic și istoric literar

Întrebare: După declararea independenței, Republica Moldova a putut urma trei căi de dezvoltare: independentă, unionistă, ori strîns dependentă de CSI (mai nou, Uniunea Euroasiatică). Dacă am lua-o azi de la capăt, ce cale ați alege?

Răspuns:  Din păcate, 25 de ani de independență sînt un sfert de secol de ratări ale unor șanse infinite, pe care istoria ni le-a tot oferit cu generozitate pe parcursul anilor, de la 1991 încoace, și, în final, sentimentul presant al eșecului total.

Întrebare: Ce viitor vedeți pentru R. Moldova?

Răspuns: Am certitudinea că proiectul „Republica Moldova” nu a reușit și că unica noastră opțiune politică viabilă este unirea cu România. Acestea sînt semnificațiile, „realizările obținute” ale proclamării Independenței și pașii politici preconizați să-i facem urgent în continuare.

Andrei Neguța: „Calea de dezvoltare a R. Moldova trebuie să fie una independentă”

Andrei Neguța, deputat în Parlamentul R. Moldova, fracțiunea PSRM

Întrebare: După declararea independenței, Republica Moldova a putut urma trei căi de dezvoltare: independentă, unionistă, ori strîns dependentă de CSI (mai nou, Uniunea Euroasiatică). Dacă am lua-o azi de la capăt, ce cale ați alege?

Răspuns: „Dacă” în politică și în istorie nu există. Viața cetățenilor unui stat nu este o peliculă de cinema, pe care la dorință o derulăm înainte sau înapoi. Ceea ce avem nu poate fi modificat în trecut. Putem să asigurăm doar viitorul.

Întrebare: Ce viitor vedeți pentru R. Moldova?

Răspuns: Viitorul R. Moldova îl văd în acțiuni urgente, pe termen mediu și lung. Cea mai importantă acțiune este alegerea de către popor la 30 octombrie curent a unui președinte al țării, care nu va reprezenta oligarhii. Se va crea un cap de pod de pe care noul președinte, susținut de popor, va ataca structurile ce au capturat statul și va asigura democratizarea cu adevărat a țării.

Consider o acțiune de termen mediu foarte importantă alegerile parlamentare din anul 2018 (dacă nu vor fi anticipate), în cadrul cărora actuala guvernare să nu obțină majoritatea parlamentară. Aceasta va permite crearea unui Guvern cu adevărat profesionist, care zilnic va soluționa problemele cetățenilor.

Dacă alegerile președintelui țării și a Parlamentului se vor desfășura cum am descris mai sus, atunci în R. Moldova vor avea loc schimbări favorabile pentru fiecare cetățean.

Acum despre viitor! Calea de dezvoltare a R. Moldova trebuie să fie una independentă, o cale ce întărește instituțiile statului și soluționează problemele omului. Pentru aceasta trebuie utilizate posibilitățile Uniunii Europene de modernizare a țării, trebuie folosite eficient relațiile cu Comunitatea Statelor Independente, a Uniunii Euroasiatice, în primul rînd, pentru restabilirea comerțului exterior al R. Moldovei (exportul legumelor, fructelor, vinului și altor produse, în Federația Rusă și alte țări post-sovietice).

Totodată, în opinia mea, calea unionistă este una anticonstituțională, aceasta ne distruge statul moldovenesc, ea trebuie exclusă din examinare.

În concluzie, cred că, primordial este ca cetățeanul să participe la formarea viitorului țării. În prezent, oamenii sînt nevoiți să protesteze din cauza actualei guvernări, care nu soluționează problemele cetățenilor. Doar în cazul cînd statul va activa pentru popor, fiecare om va fi activ la procesele grele, dar necesare pentru dezvoltarea țării. Astfel, R. Moldova va avea viitor dacă procesele ce vor urma vor fi pentru cetățean, și nu pentru sistemul oligarhic, care a capturat țara.

Vladimir Voronin: „Aș vrea ca cetățenii să aibă un viitor destoinic în R. Moldova”

Vladimir Voronin, preşedinte al R. Moldova în perioada 2001-2009

Întrebare: După declararea independenței, Republica Moldova a putut urma trei căi de dezvoltare: independentă, unionistă, ori strîns dependentă de CSI (mai nou, Uniunea Euroasiatică). Dacă am lua-o azi de la capăt, ce cale ați alege?

Răspuns: Am fost din start, și astăzi sînt doar pentru calea independenței. Totuși, trebuie să avem relații bune cu toate țările, să colaborăm cu organizațiile internaționale, axîndu-ne întotdeauna pe dezvoltarea țării.

Întrebare: Ce viitor vedeți pentru R. Moldova?

Răspuns: Aș vrea ca cetățenii să aibă un viitor destoinic în R. Moldova. În cei opt ani de guvernare, poate nu ne-a reușit să le facem pe toate, totuși am dovedit că R. Moldova are perspectiva de a se dezvolta ca stat independent, fără credite și fără datorii, asta ar trebui să o facem și în prezent.

Totodată, R. Moldova are posibilități de dezvoltare în cazul în care nu vom permite să vină la guvernare tîlharii și oamenii neprofesioniști, care nu au idee ce să facă atunci cînd ocupă un post de conducere.

Dacă ne referim la alegerile prezidențiale ce urmează, atunci nici nu vreau să nominalizez candidaturile înaintate, pentru că cunosc foarte bine bazele pregătirii profesionale, morale și cetățenești ale acestor candidați. Din păcate nu văd în ei oameni pe care să-i preocupe destinul țării.

Petru Lucinschi: „Privesc foarte optimist viitorul R. Moldova”

Petru Lucinschi, fost preşedinte al R. Moldova

Întrebare: După declararea independenței, Republica Moldova a putut urma trei căi de dezvoltare: independentă, unionistă, ori strîns dependentă de CSI (mai nou, Uniunea Euroasiatică). Dacă am lua-o azi de la capăt, ce cale ați alege?

Răspuns: Dacă am lua-o astăzi de la capăt, aş alege aceeaşi cale, cea a independenţei. Ulterior, trebuie să tindem spre integrarea în Uniunea Europeană şi spre nivelul ţărilor din UE. Deci, putem spune că în prezent mergem pe o cale corectă.

Întrebare: Ce viitor vedeți pentru R. Moldova?

Răspuns: Privesc foarte optimist viitorul R. Moldova, cred că putem deveni o ţară de succes cu specificul şi frumuseţea noastră. Este important să rămînem o ţară independentă  şi să avem relaţii bune cu vecinii. Ştim că politica este foarte importantă şi plină de evenimente istorice, totuşi trebuie să ţinem cont de faptul că principalele acţiuni sînt înfăptuite de către oameni.

Dacă vorbim despre perspective, atunci pentru îmbunătăţirea domeniului economic trebuie să analizăm bine cerinţele pieţei, din păcate, ne orientăm foarte greu şi nu muncim anume pentru piaţă. Trebuie să fie create condiţii stabile pentru investitorii străini, precum şi un grup de oameni care ar evalua la mod concret cum să dezvoltăm ţara mai departe.

Lilian Carp: „Viitorul nostru este într-o Românie mare”

Republica Moldova: 25 de ani de Independenţă

Lilian Carp, deputat în Parlamentul R. Moldova, fracțiunea PL

Întrebare: După declararea independenței, Republica Moldova a putut urma trei căi de dezvoltare: independentă, unionistă, ori strîns dependentă de CSI (mai nou, Uniunea Euroasiatică). Dacă am lua-o azi de la capăt, ce cale ați alege?

Răspuns: Situația politică din 1991 era complicată, iar în Parlamentul de atunci erau prea puțini deputați care-și doreau cu adevărat unirea. Prin declarații erau mulți, iar prin fapte, puțini. Plus că pe teritoriul Republicii Moldova se afla Armata a 14-a și o mișcare puternică a interfrontului, care a sabotat acţiunile unioniste. Cea mai bună cale ar fi fost unirea. Astfel s-ar fi înlăturat nedreptatea pactului Ribbentrop–Molotov, iar noi, românii din Basarabia am fi fost astăzi deja în Europa și sub protecția NATO, fortificînd unitatea noastră națională.

Întrebare: Ce viitor vedeți pentru R. Moldova?

Răspuns: Românii din R. Moldova sînt favorizați față de românii care locuiesc pe teritoriul altor țări. Spre deosebire de cei din afara României, noi putem duce o politică direcționată spre unire. Astfel, viitorul nostru este într-o Românie mare, într-un stat puternic, alături de Europa. Independența față de URSS este doar un pas spre unire.

Ştefan Secăreanu: “Să umplem ţara asta de iubire!”

Ștefan Secăreanu, jurnalist, fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova

Întrebare: După declararea independenței, Republica Moldova a putut urma trei căi de dezvoltare: independentă, unionistă, ori strîns dependentă de CSI (mai nou, Uniunea Euroasiatică). Dacă am lua-o azi de la capăt, ce cale ați alege?

Răspuns: Din păcate, după 25 de ani încă nu sîntem liberi! Cuvintele-cheie din Declarația de Independență - „Republica Moldova este un stat suveran, independent şi democratic, liber  să-şi hotărască prezentul şi viitorul, fără nici un amestec  din afară, în conformitate cu idealurile şi năzuinţele sfinte ale poporului în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale”- rămîn a fi și azi un deziderat al cetățenilor Republicii Moldova, cei rămași încă acasă și cei împrăștiați în toate colțurile lumii.

Întrebare: Ce viitor vedeți pentru R. Moldova?

Răspuns: Să umplem țara asta de iubire ca  să dăm naștere unei clase politice morale, responsabile în fața lui Dumnezeu și în fața propriului popor!

Pentru ca libertatea să nu devină anarhie, ea trebuie unită cu iubirea, căci iubirea responsabilizează, ne învață morala creștină. Exerciţiul responsabilităţii descoperă omului iubirea sinceră pentru ceilalţi!

Aceasta este condiția fundamentală pentru prosperarea noastră.

Vasile Bolea: „Văd R. Moldova în viitor o țară independentă, neutră, reîntregită și cu cetățenii ei veniți acasă”

Vasile Bolea, deputat în Parlamentul R. Moldova, fracțiunea PSRM

Întrebare: După declararea independenței, Republica Moldova a putut urma trei căi de dezvoltare: independentă, unionistă, ori strîns dependentă de CSI (mai nou, Uniunea Euroasiatică). Dacă am lua-o azi de la capăt, ce cale ați alege?

Răspuns: Dacă azi am lua-o de la capăt, aș alege aceeași cale, numai fără a repeta greșelile din trecut (mă refer la izbucnirea diferendului transnistrean). Independența țării noastre ne-a oferit mai multe perspective. Personal m-am remarcat în sport și am avut onoarea să reprezint țara noastră peste hotare. Am apărat drapelul țării și i-am făcut pe cei străini să se ridice în picioare cînd era arborat tricolorul și cu mîndrie se intona imnul R. Moldova. În lume sînt peste două mii de etnii și naționalități, însă state mai puține, de aceasta trebuie să prețuim faptul că avem casa noastră – R. Moldova. Casă, care am moștenit-o de la străbuni, iar acum trebuie să o transmitem viitoarelor generații. Da, poate ceva nu ne place în casa noastră, poate este dezordine, sau necesită reparații, totuși ordinea trebuie să o facem cu toții împreună - cei peste patru milioane de moldoveni și nimeni alții.

Întrebare: Ce viitor vedeți pentru R. Moldova?

Răspuns: În opinia mea, R. Moldova ca stat are viitor, acesta este construit zilnic de către noi. Astfel, cum vom munci pentru acest viitor, așa va fi el mîine. Personal văd R. Moldova în viitor o țară independentă, neutră, reîntregită și cu cetățenii ei veniți acasă. Problemele economice le vom rezolva, dar toți împreună, într-o echipă formată din peste patru milioane de coechipieri care au un singur scop și o singură cauză. Cauza este Republica Moldova.

Cornel Ciurea: „R. Moldova va trece prin mai multe încercări pînă va ajunge la o suveranitate consolidată”

Republica Moldova: 25 de ani de independenţă

Cornel Ciurea, analist politic

Întrebare: După declararea independenței, Republica Moldova a putut urma trei căi de dezvoltare: independentă, unionistă, ori strîns dependentă de CSI (mai nou, Uniunea Euroasiatică). Dacă am lua-o azi de la capăt, ce cale ați alege?

Răspuns: Dacă aş lua-o de la capăt, cu siguranță aş alege calea independenței. Chiar dacă soluția independenței a fost adoptată ca un compromis rezonabil și nu a fost intenția reală a deputaților din primul Parlament (unii vroiau unirea, alții - vasalitate față de Rusia), puțin cîte puțin independența devine singura cale viabilă a Republicii Moldova. De altfel, această cale intră în concurență și cu proiectul European, care este văzut de mulți oameni ca modalitate a debarasării de suveranitate. Independența va cîștiga și această dispută - la început vine suveranitatea și independența, incluzînd regiunea transnistreana în proiect, iar ulterior putem vorbi despre o anumită formă de asociere în UE.

Întrebare: Ce viitor vedeți pentru R. Moldova?

Răspuns: Consider că R. Moldova va trece prin mai multe încercări pînă va ajunge la o suveranitate consolidată. Edificarea statală a ţării va dura în timp și din această cauză nu sîntem în măsură astăzi să dăm verdicte apreciind dacă R. Moldova este sau nu un stat falit. Sigur, nu depinde totul de eforturile noastre. Independența poate fi confiscată de diverse urzeli ale actorilor externi mari, totuşi, linia magistrală deocamdată nu poate fi decît consolidarea independenței.

Igor Boţan: „R. Moldova trebuie să aibă relaţii bune atît cu UE, cît şi cu ţările din spaţiul post-sovietic”

Igor Boţan, analist politic, director executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă „ADEPT”

Întrebare: După declararea independenței, Republica Moldova a putut urma trei căi de dezvoltare: independentă, unionistă, ori strîns dependentă de CSI (mai nou, Uniunea Euroasiatică). Dacă am lua-o azi de la capăt, ce cale ați alege?

Răspuns: Dacă aş lua-o de la capăt, aş alege calea independenţei, pentru că unirea atunci a fost imposibilă. Aflăm de la renumiţi analişti din România că ţara care este cea mai apropiată de noi nu a avut niciodată un proiect privind R. Moldova, iar Mircea Druc, care a participat la alegerile prezidenţiale din România, fiind candidatul unirii, a acumulat doar 3%. La acel moment, cetăţenii şi statul român, în general, nu aveau interes pentru R. Moldova. Un alt factor ar fi că unităţile armatei sovietice, apoi ale armatei ruse au părăsit Chişinăul tocmai în 1994, iar în regiunea transnistreană au rămas şi pînă în prezent. Deci, nu era posibil în principiu să se facă unirea, pentru că nu era pregătită nici R. Moldova, şi nici România.

Întrebare: Ce viitor vedeți pentru R. Moldova?

Răspuns: Eu sînt foarte sceptic în privinţa viitorului R. Moldova din simplul motiv că cetăţenii părăsesc masiv ţara noastră, care devine depopulată şi subdezvoltată. Totuşi, mi-aş dori ca R. Moldova să evolueze pozitiv, să-şi găsească nişa economică, să aibă relaţii bune atît cu Uniunea Europeană, spre care trebuie să tindă să se integreze, cît şi cu ţările din spaţiul post-sovietic.

Tudor Deliu: „Viitorul R. Moldova este alături de țările din UE”

Republica Moldova: 25 de ani de Independenţă

Tudor Deliu, deputat în Parlamentul R. Moldova

Întrebare: După declararea independenței, Republica Moldova a putut urma trei căi de dezvoltare: independentă, unionistă, ori strîns dependentă de CSI (mai nou, Uniunea Euroasiatică). Dacă am lua-o azi de la capăt, ce cale ați alege?

Răspuns: După declararea independenții Moldova, se pare că, a devenit liberă dar nu și „slobodă”. Prezența armatei unui stat străin pe teritoriul republicii, știrbește din independență. Cît privește căile de dezvoltare, am ratat la sfîrșitul anilor 80 începutul anilor 90 unirea cu ţara-mamă, iar acum e mai greu de realizat, dar, rămîne, totuși, cea mai potrivita cale pentru renașterea noastră.

Întrebare: Ce viitor vedeți pentru R. Moldova?

Răspuns: Viitorul Republicii Moldova, indiscutabil, este alături de țările din Uniunea Europeană. Nu avem nimic cu slavii, frații noștri români (România, Franța, Spania, Italia etc.) sînt acolo. Ei ne așteaptă. Dar noi avem încă mult de muncit și nu prin vorbe ci prin fapte concrete.

Mă vreau intr-o țară cu oameni marcanți,

Cînd nu te mai mușcă și nu te trădează,

Cînd ziua de luni, e luni pînă marți

Și cu siguranță că miercuri urmează…

Felicitări, Moldova! Înainte spre Europa!

Andrei Safonov: „Viitorul R. Moldova depinde de evoluţia relaţiilor dintre Rusia şi SUA”

Andrei Safonov, fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova

Întrebare: După declararea independenței, Republica Moldova a putut urma trei căi de dezvoltare: independentă, unionistă, ori strîns dependentă de CSI (mai nou, Uniunea Euroasiatică). Dacă am lua-o azi de la capăt, ce cale ați alege?

Răpsuns: În opinia mea, Republica Moldova s-ar fi putut dezvolta cu mult succes în componenţa URSS, dacă aceasta s-ar fi păstrat. Şi aici nu am în vedere sistemul social care era, dar vorbesc de o mare putere, un stat puternic ca atare. În acel stat, pentru mărfurile moldoveneşti întotdeauna ar fi fost deschisă o piaţă mare, s-ar fi păstrat sistemul de producţie, iar cetăţenii n-ar fi plecat peste hotare, s-ar fi dezvoltat ştiinţa şi tehnologiile corespunzătoare. Însă Uniunea Sovietică s-a destrămat şi aceasta este realitatea.

În condiţiile create, cel mai avantajos model de integrare pentru R. Moldova ar fi aproprierea de ţările fostei uniuni. Acum, R. Moldova nu prea are şanse să fie primită în Uniunea Europeană, mai cu seamă după ce Marea Britanie a decis să iasă din UE. Totodată, orientîndu-se spre spaţiul ex-sovietic, Moldova şi-ar putea relansa industria şi agricultura, mai ales că roşiile ecologice moldoveneşti sînt cu mult mai bune decît cele turceşti sau israeliene.

Întrebare: Ce viitor vedeți pentru R. Moldova?

Răspuns: Viitorul Moldovei depinde de evoluţia relaţiilor dintre Rusia şi SUA. În orice caz, acesta depinde mult de faptul cine va avea o mai mare influenţă în sud-vestul fostei uniuni. Dacă va avea o mai mare influenţă Rusia, atunci şansele forţelor proeuroasiatice vor fi mai mari. Iar dacă americanii vor reuşi să slăbească Rusia şi UE, atunci s-ar putea ca aliatul americanilor, România, să încerce cu noi forţe să realipească Moldova, sau Statele Unite vor folosi R. Moldova pentru a încercui Rusia cu un „cordon”. Totodată, dacă lupta dintre Est şi Vest va avea un caracter lent, atunci actuala stare de incertitudine a Moldovei se va păstra timp îndelungat.

Sergiu Sîrbu: „R. Moldova va rămîne un stat independent”

Sergiu Sîrbu, deputat în Parlamentul R. Moldova

Întrebare: După declararea independenței, Republica Moldova a putut urma trei căi de dezvoltare: independentă, unionistă, ori strîns dependentă de CSI (mai nou, Uniunea Euroasiatică). Dacă am lua-o azi de la capăt, ce cale ați alege?

Răspuns: La 27 august 1991, semnatarii Declarației de independență au dat dovadă de mare curaj, oferind o șansă istorică Republicii Moldova de a-și făuri viitorul de sine stătător, în conformitate cu valorile și tradițiile seculare ale neamului moldovenesc.

Cred că a fost aleasă unica și cea mai corectă cale de dezvoltare a statului, chiar dacă și astăzi ne confruntăm cu mari provocări și multe greutăți. Astfel, oricît de complicat ne-ar fi, R. Moldova de 25 de ani este independentă și trebuie să depunem efort maxim pentru consolidarea acestui statut în numele viitoarelor generații.

Întrebare: Ce viitor vedeți pentru R. Moldova?

Răspuns: Republica Moldova va rămîne un stat independent, un stat membru al comunității europene, un stat dezvoltat în care supremația legii, demnitatea și drepturile omului vor fi valori supreme, un stat, cu care copiii, nepoții și strănepoții noștri se vor mîndri!

Valentin Dolganiuc: ”Pe 27 august 1991 am demonstrat că sîntem capabili pentru o mobilizare exemplară”

Republica Moldova: 25 de ani de Independenţă

Valentin Dolganiuc, votant al Declaraţiei de Independenţă, deputat 1990-1998

Întrebare: După declararea independenței, Republica Moldova a putut urma trei căi de dezvoltare: independentă, unionistă, ori strîns dependentă de CSI (mai nou, Uniunea Euroasiatică). Dacă am lua-o azi de la capăt, ce cale ați alege?

Răspuns: Pe cea pe care am ales-o atunci cînd am votat Declaraţia de Independenţă, care consfinţea independenţa faţă de imperiul sovietic, independenţa faţă de Moscova. Marea dramă pe care o trăim astăzi este că ne-am oprit din drumul nostru firesc, revenirea la „spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale”, precum este fixat în Declaraţie.

Rătăcirea Republicii Moldova prin istorie va fi curmată doar atunci cînd se va întoarce acolo unde s-a născut neamul nostru, în spaţiul unic românesc. În caz contrar, drama va continua.

25 de ani de Independenţă demonstrează perfect acest deziderat, care nu este acceptat doar de duşmanii neamului nostru.

Întrebare: Ce viitor vedeţi pentru Moldova?

Răspuns: Dacă analizăm responsabil starea de lucruri care este acum în Republica Moldova, atunci se întrezăresc doar două scenarii.

Primul:

Mobilizarea totală a poporului la o luptă cu toate clanurile de mafioţi care au capturat instituţiile statului, pentru a recuceri suveranitatea consfinţită de către Constituţie. Am demonstrat că sîntem capabili pentru o mobilizare exemplară pe 27 august 1991.

Al doilea:

Recunoaştem că experimentul „Republica Moldova - Stat Independent” a eşuat. Revenim la rădăcinile noastre naţionale româneşti şi construim împreună o Europă unită pentru democraţie, unde drepturile şi libertățile fundamentale ale omului sînt sfinte.

Altă cale nu există!

Petru Bogatu: „Singurul obiectiv al independenţei R. Moldova era desprinderea de URSS”

Petru Bogatu, editorialist, analist politic

Întrebare: După declararea independenței, Republica Moldova a putut urma trei căi de dezvoltare: independentă, unionistă, ori strîns dependentă de CSI (mai nou, Uniunea Euroasiatică)? Dacă am lua-o azi de la capăt, ce cale ați alege?

Răspuns: În urma desprinderii de defuncta URSS, Republica Moldova avea de fapt două soluţii. Una proasta şi alta normală. Prima - să încerce perpetuarea independenţei de stat proclamate la 27 august 1991. A doua - să opteze pentru reunirea cu România.

Calea cea dintîi era absolut contraproductivă, întrucît urma să fie  pentru a justifica  separarea de România, să  se ridice la rangul politicii de stat într-o formă uşor revizuită de doctrina ţaristo-sovietică a moldovenismului  românofob. Acest drum nu ducea nicăieri, condamnînd  societatea  la un război identitar devastator, fapt  ce bloca dezvoltarea ei firească. Anticipam acest risc încă acum două decenii în  paginile publicaţiei istorice „Ţara”, iar starea actuală de lucruri  din Republica Moldova confirmă, din păcate, că n-am greşit.

Cea de-a doua cale ar fi putut să se constituie într-un act de dreptate şi reparaţie istorică, care ar fi adus  teritoriul din stînga Prutului într-o albie firească de dezvoltare pe toate planurile. Din nefericire, şi acest drum era  extrem de dificil şi cu puţini sorţi de izbîndă. Angajamentele  politice pe care şi le asumase preşedintele României Ion Iliescu faţă de Mihail Gorbaciov în 1990 de a nu revendica Basarabia inhiba voinţa clasei politice de la Bucureşti de a acţiona pe plan internaţional, în vederea recuperării teritoriilor româneşti anexate de URSS, în urma pactului Molotov-Ribbentrop.

Toate acestea au indus multă confuzie şi incertitudine  în Republica Moldova ai cărei părinţi fondatori, prin Declaraţia de Independenţă, i-au conferit, de fapt, dimensiunea celui de-al doilea stat românesc ce trebuia să creeze premise pentru  o iminentă reunire cu România. Tentativele sterile de a  crea pe scheletul RASS Moldoveneşti o nouă entitate naţională, alta decît cea românească, s-au soldat  doar cu interminabile rătăciri geopolitice şi o sufocantă  conservare a înapoierii  economice.

În ceea ce priveşte CSI, această  pretinsă comunitate de state a fost din capul locului o făcătură  care urma să ascundă manevrele întreprinse de Moscova pentru re-sovietizarea fostelor republici URSS. Uniunea Eurasiatică este o altă vrăjeală, fără  vreun real suport economic, care în urma războiului Rusiei împotriva Ucrainei, şi-a pierdut orice relevanţă în general şi în special pentru Republica Moldova.

Întrebare: Ce viitor vedeți pentru Moldova?

Răspuns: Republica Moldova a eşuat ca stat pentru că singurul obiectiv al independenţei sale era desprinderea de URSS şi de orbita politică a fostei metropole. Încercările de a fetişiza independenţa, de a construi  o nouă identitate naţională într-un teritoriu cu populaţie majoritară românească nu au nici un sens, nici şanse de reuşită.

Singura opţiune sănătoasă pentru Republica Moldova este reunirea cu România. Scurgerea timpului nu face decît să întărească curentul unionist chiar prin forţa lucrurilor.

Mircea Snegur: „Viitorul R. Moldova este în Uniunea Europeană”

Republica Moldova: 25 de ani de Independenţă

Mircea Snegur, primul președinte al Republicii Moldova 

Întrebare: După declararea independenței, Republica Moldova a putut urma trei căi de dezvoltare: independentă, unionistă, ori strîns dependentă de CSI (mai nou, Uniunea Euroasiatică). Dacă am lua-o azi de la capăt, ce cale ați alege?

Răspuns: În condițiile de atunci, calea unionistă nici nu a fost pusă în discuție, deoarece clasa politică și conducerea era conștientă de faptul că poporul nu este pregătit pentru unire, cum se întîmplă și în prezent. Totuși, am mers pe altă cale de apropiere a neamurilor, prin restabilirea spațiului spiritual comun, integrarea economică prin crearea întreprinderilor mixte, libera circulație fără vize în ambele direcții și altele. Sînt convins că atunci a fost aleasă cea mai corectă cale de edificare a statului independent și cred că timpul ne-a dat dreptate. 

Întrebare: Ce viitor vedeți pentru R. Moldova?

Răspuns: Viitorul Republicii Moldova, fără îndoială, este în Uniunea Europeană. Astfel, anume de sîrguința și calitatea realizării Acordului de Asociere RM-UE depinde perspectiva, data și ziua aderării în Uniunea Europeană.

Valeriu Chiţan: „Viitorul nu poate fi amînat pînă la nesfîrşit”

Valeriu Chițan,  ministru al Finanțelor în perioada 1994-1998

Întrebare: După declararea independenței, Republica Moldova a putut urma trei căi de dezvoltare: independentă, unionistă, ori strîns dependentă de CSI (mai nou, Uniunea Euroasiatică). Dacă am lua-o azi de la capăt, ce cale ați alege? 

Răspuns: Pentru noi, moldovenii, exemplul ţărilor baltice a fost şi rămîne unul de urmat. Vorba cuiva: „Nu ajungem decît unde vrem să ajungem”.

Întrebare: Ce viitor vedeţi pentru Moldova?

Răspuns: Radiografia celor 25 de ani trebuie să ne inspire mai multă încredere, determinare și consecvență. Acestea fiind spuse, susțin imperativul reafirmării opțiunii europene, agrearea în acest sens a unui proiect contextual de țară axat pe o reconstrucție instituțională și o remodelare economică amplă pentru a oferi cetățenilor o viață demnă. Acest deziderat poate fi realizat printr-un consens societal în convergență cu o educație civică și profesională responsabilă.

În concluzie, doresc să consemnez: timpul unei reforme de anvergură, respectiv, timpul schimbărilor structural-instituţionale şi redefinirii rolului statului – nu mai are răbdare cu noi. Iar viitorul nu poate fi amînat pînă la nesfîrşit.

Doresc, cu ocazia acestui eveniment istoric, conaționalilor noștri, cele mai bune gînduri și multă speranță! 

Irina Vlah: „Cred în viitorul Republicii Moldova”

Irina Vlah, Guvernatorul (Bașcanul) UTA Găgăuzia

Întrebare: După declararea independenței, Republica Moldova a putut urma trei căi de dezvoltare: independentă, unionistă, ori strîns dependentă de CSI (mai nou, Uniunea Euroasiatică)? Dacă am lua-o azi de la capăt, ce cale ați alege?

Răspuns: Independența este lucrul cel mai de preț obținut de poporul multinațional al Republicii Moldova. Anume în cadrul unei țări independente și suverane, găgăuzii au obținut autonomie.

În același timp, eu nu văd nicio amenințare pentru suveranitatea țării noastre dacă relațiile moldo-ruse vor depăși criza, deja prelungită, și vor trece la o cooperare strategică. Sînt convinsă că apropierea Chișinăului și Moscovei (locomotiva Uniunii Euroasiatice) este în interesul național al Republicii Moldova.

Întrebare: Ce viitor vedeți pentru R. Moldova?

Răspuns: Rezultatele după 25 de ani de independență nu sînt, din păcate, așa de îmbucurătoare cum ar putea fi. Cel mai mult mă mîhnește faptul că, în acest timp, mii de cetățeni au părăsit țara, acestea fiind persoane cu studii și active din punct de vedere economic.

În același timp, rămîn optimistă și cred în viitorul Republicii Moldova. Dumnezeu ne-a dăruit un pămînt roditor și condiții meteo favorabile. Poporul nostru este harnic, plin de viață și obișnuit în acești ani să-și hotărască singur problemele, fără a se baza pe ajutorul din partea statului. Totodată, crește o nouă generație, care este ambițioasă și foarte talentată.

În cele din urmă, Republica Moldova trebuie să-și găsească un loc în lume, să ocupe o nișă în economia regională, să înceteze jocurile geopolitice și să-și caute prieteni pe arena internațională, nu dușmani. Încă o condiție pentru prosperarea țării este obținerea coeziunii interne în societate și depășirea contradicțiilor naționale și lingvistice.

Sînt convinsă că, odată ce vom vindeca „bolile copilărești” ale independenței, Republica Moldova va păși pe calea progresului socio-economic și dezvoltării economice stabile.

Mihail Cotorobai: “Viitorul Republicii Moldova este în componenţa familiei europene”

Victor Chironda: „R. Moldova are un viitor frumos dacă vom învăța din greșeli și vom înceta să așteptăm salvarea din afara țării”

Victor Chironda, activist civic

Întrebare: După declararea independenței, Republica Moldova a putut urma trei căi de dezvoltare: independentă, unionistă, ori strîns dependentă de CSI (mai nou, Uniunea Euroasiatică)? Dacă am lua-o azi de la capăt, ce cale ați alege?

Răspuns: Eu aș alege calea dezvoltării și modernizării statului Republica Moldova, pentru a oferi locuitorilor acestui stat o viață decentă și o posibilitate de a se realiza aici, acasă. Dacă Dumnezeu ne-a dat un stat trebuie să încercăm să-l dezvoltăm, nu să scăpăm de el într-o formă sau alta.

Întrebare: Ce viitor vedeți pentru R. Moldova?

Răspuns: Cred că Republica Moldova are un viitor frumos cu condiția să învățăm din greșeli și să încetăm să așteptăm salvarea din afara țării. Nimeni nu va veni să ne elimine corupția, să ne construiască drumuri sau să ne creeze locuri de muncă. Partenerii din afară ne pot ajuta, însă nu pot face asta pentru noi.

Victor Stepaniuc: „Independenţa este singura cale rezonabilă pentru R. Moldova de a dăinui cu demnitate în istorie”

Victor Stepaniuc, deputat al Parlamentului Republicii Moldova (1996-2010),  viceprim-ministru în Guvernul R.  Moldova (2008-2009)

Întrebare: După declararea independenței, Republica Moldova a putut urma trei căi de dezvoltare: independentă, unionistă ori strîns dependentă de CSI (mai nou, Uniunea Euroasiatică)?  Dacă am lua-o azi de la capăt, ce cale ați alege?

Răspuns:   Obţinerea independenței de stat a Moldovei contemporane este cea mai mare realizare a poporului moldovenesc în sec. al XX-lea.

Consider că independenţa este unica cale rezonabilă pentru Republica Moldova şi poporul moldovenesc, iar alegerea făcută  în 1991  a fost  şi este confirmată permanent în cadrul sondajelor de opinie şi participării active a populaţiei la electorale. Participarea a circa 60-75% din populaţie la alegeri demonstrează speranţa şi încrederea în stat, în sistemul politic şi elitele politice ale ţării şi înseamnă o susţinere continuă pentru independenţă.

Desigur, azi trebuie să constatăm că independenţa nu a adus realizările dorite în politica internă şi externă, nu a adus prosperitate şi bunăstare în fiecare familie. Majoritatea cetăţenilor au fost grav afectați de problemele social-economice din ultimele decenii. 

O mare înfrîngere pentru clasa politică a R. Moldova a devenit conflictul transnistrean şi incapacitatea elitei politice de a depăși separatismul și unionismul, de a găsi compromisuri în problemele etnice și lingvistice, precum şi incompetenţa în probleme de geopolitică şi relaţii internaţionale. Elitele guvernante nu au avut şi cu regret nu au înțelepciunea de a construi o politică externă pragmatică, bazată pe interesele economice ale populației.

Consider că în acest sens merită studiat modelul succesului din Singapore care în anii 60 ai secolului trecut, proclamîndu-şi independenţa faţă de Marea Britanie şi Malaezia, a făcut tot posibilul să  menţină relaţii prioritare anume cu aceste ţări şi a exclus orice tensiuni cu fostele metropole.

Pînă  la  urmă eu cred că Republica Moldova are locul său în istoria contemporană şi are toate posibilităţile să-şi fortifice independenţa, să devină o ţară modernă şi prosperă.

Întrebare: Ce viitor vedeți pentru Republica Moldova?

Răspuns: Pentru a avea un viitor frumos R. Moldova are nevoie de elite politice şi intelectuale culte, morale, moderate, are nevoie de personalităţi competente, responsabile şi înţelepte în politică, care vor munci pentru ţară, nu pentru ideologii şi vectori geopolitici.

Republica Moldova este un stat  situat între Europa Occidentală şi Europa Răsăriteană care trebuie să rămînă neutru geopolitic, dar să promoveze activ  politica păcii şi colaborării multivectoriale, să promoveze pragmatismul economic în relaţiile interstatale.

Statul nostru  are nevoie de o putere executivă stabilă şi eficientă  pentru  a asigura revigorare si modernizare, puterea şi suveranitatea poporului.  E timpul să învăţăm pe exemplul altor ţări, dar şi pe greşelile proprii ca să alegem soluţii pentru a face responsabilă puterea, a dezvolta democraţia,  statul de drept, economia, bunăstarea oamenilor, justiţia, echitatea şi armonia socială, pentru a depăşi  dezbinarea,  jafurile şi lipsa de respect faţă de ţară.

Alexandru Tănase: ”Integrarea în UE este un scop firesc, pe care trebuie să-l urmărim consecvent”

Alexandru Tănase, președintele Curții Constituționale

Întrebare: După declararea independenței, Republica Moldova a putut urma trei căi de dezvoltare: independentă, unionistă, ori strîns dependentă de CSI (mai nou, Uniunea Euroasiatică)? Dacă am lua-o azi de la capăt, ce cale ați alege?

Răspuns: Proclamarea independenței Republicii Moldova față de URSS a însemnat univoc faptul că poporul țării a decis să se desprindă de spațiul politic, în care a fost încorporat cu forța armelor, contrar voinței sale, după cel de-al doilea război mondial. Desprinderea de URSS semnifică opțiunea poporului Republicii Moldova pentru un spațiu valoric ale cărui elemente fundamentale sînt: respectul pentru demnitatea umană, democrația și drepturile omului.  Acestea fiind bazele spațiului valoric european, prin urmare integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană este un scop firesc, pe care trebuie să-l urmărim consecvent, oricît de complicat ar fi acest proces.

Întrebare: Ce viitor vedeți pentru R. Moldova?

Răspuns: Viitorul Republicii Moldova depinde în totalitate de cetățenii țării noastre. Parafrazînd proverbul „Cum îți așterni, așa vei dormi”, putem spune că așa cum ne vom alege conducătorii, așa viitor vom avea.

Vladimir Beşleagă: “Statul nostru are nevoie de un echilibru interior”

Vladimir Beşleagă, scriitor, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, laureat al Premiului de Stat, cavaler al Ordinului Republicii

Întrebare: După declararea independenței, Republica Moldova a putut urma trei căi de dezvoltare: independentă, unionistă, ori strîns dependentă de CSI (mai nou, Uniunea Euroasiatică). Dacă am lua-o azi de la capăt, ce cale ați alege?

Răspuns: În calitate de deputat în primul Parlament am votat Independenţa R. Moldova. Fiind romantici, noi am visat această independenţă, în primul rînd, faţă de fostul imperiu sovietic, CSI şi mai tîrziu - de Uniunea Euroasiatică. În 1991, credeam că vom avea o independenţă reală. Dar, din păcate, n-a fost să fie. Situaţia e similară ca la o clacă. Zicea cineva că e bună claca. Dar ca să o organizezi, trebuie să ai cu ce-i hrăni şi cinsti pe clăcaşi. Aşa e şi cu independenţa noastră. Noi nu avem o economie bine dezvoltată şi trăim mai mult din împrumut. De la agrarieni încoace, partidele s-au luptat între ele şi n-am avut un echilibru interior. Iar statul nu se poate forma ca un stat serios fără un echilibru interior. Din acest motiv, am mari îndoieli că vom reuşi să construim ceea ce ne-am propus de la bun început - un stat bazat pe drept, cu o independenţă reală. Cu intrigi politice, cu o societate dezamăgită şi dezbinată nu ajungi departe. Iată de ce cred că statul nostru astăzi are nevoie de un echilibru interior. 

Întrebare: Ce viitor vedeți pentru Moldova?

Răspuns: Viitorul nostru este foarte pestriţ. În lume sînt războaie, refugiaţi şi este multă mizerie. La noi e o linişte relativă, dar parcă miroase a praf de puşcă. Zicea Papa Francisco că cel de-al Treilea Război Mondial este în plină desfăşurare. Dacă nu vom avea umbrela NATO, atunci nu va avea cine să ne apere.

Igor Dodon: „R. Moldova trebuie să meargă pe calea independenței autentice”

Igor Dodon, președintele PSRM, deputat în Parlamentul R. Moldova

Întrebare: După declararea independenței, Republica Moldova a putut urma trei căi de dezvoltare: independentă, unionistă, ori strîns dependentă de CSI (mai nou, Uniunea Euroasiatică)? Dacă am lua-o azi de la capăt, ce cale ați alege?

Răspuns: De ce nu menționați și a patra cale, cea care a fost în realitate? Cea a Republicii Moldova strîns dependentă de România și Uniunea Europeană. Oare nu vedeți că astăzi orice acțiune politică trebuie consultată la Bruxelles? Iar la începutul anilor 1990 s-au făcut tentative de apropiere de România, inclusiv de unire, atît la nivel de declarații, cît și la nivel de acțiuni. Din această cauză au fost provocate conflictele de pe Nistru și din Găgăuzia, iar societatea noastră pînă acum este dezbinată.

Așa că eu sînt pentru calea independenței autentice, cînd R. Moldova nu va fi dirijată cu arătătorul nici de la Est, nici de la Vest, cum se întîmplă azi. Dar pentru a obține măcar parțial această independență, trebuie să ne izbăvim de dictatul din partea comisarilor europeni.

Întrebare: Ce viitor vedeți pentru R. Moldova?

Răspuns: Vreau să cred că Republica Moldova va rezista în fața unioniștilor din interior și din afară, și va supraviețui ca stat. Sînt sigur că în cele din urmă vom scăpa de oligarhii de la guvernare și vom avea o democrație eficientă, nu un stat capturat. Sper să reîntregim teritorial țara și să încorporăm de facto teritoriul din stînga Nistrului, păstrînd neutralitatea și suveranitatea noastră. Vreau ca moldovenii să-și găsească rostul aici, să aibă locuri de muncă, să studieze și să întemeieze familii în R. Moldova.

Eu cred că R. Moldova are viitor, un viitor cu care să ne mîndrim, însă noi, ca demnitari, dar și cetățenii, trebuie să muncim foarte mult și cu sacrificii personale.

Oazu Nantoi: „Independenţa este singura opţiune realistă pentru R. Moldova”

Oazu Nantoi, analist politic, consilier în Consiliul municipal Chișinău

Întrebare: După declararea independenței, Republica Moldova a putut urma trei căi de dezvoltare: independentă, unionistă, ori strîns dependentă de CSI (mai nou, Uniunea Euroasiatică)? Dacă am lua-o azi de la capăt, ce cale ați alege?

Răspuns: Unionismul n-a fost şi nu este un proiect politic. Cadavrul CSI demult a devenit o mumie, pe cînd Uniunea Euroasiatică, compusă din trei regimuri autoritare şi dominată de Rusia revanşardă, trece printr-o criză multidimensională, care nu se va termina cu bine.

Independenţa este singura opţiune realistă. Alta este că societatea moldovenească s-a dovedit a fi nepregătită pentru edificarea unui stat de drept democratic şi funcţional, pentru edificarea unei economii naţionale competitive etc. Pe cînd clasa noastră politică, cu fiece ciclu electoral devenea tot mai cinică, coruptă şi arogantă. Ne aflăm într-o criză gravă de tot, morală în primul rînd.

Întrebare: Ce viitor vedeți pentru Moldova?

Răspuns: Avem vecini, gata să ne susţină, nemaivorbind de UE şi SUA. Sîntem un stat captiv, însă avem Acordul de Asociere cu UE prin care ne-am angajat să ne modernizăm ţara în baza standardelor UE. Alte ţări au trecut prin încercări mult mai grave şi au rezistat. Prin urmare – totul depinde de noi, de implicarea fiecărui cetăţean în parte. Doar prin mobilizarea tuturor, şi a fiecăruia în parte, putem depăşi starea de criză la care s-a ajuns şi să dăm un suflu optimist proiectului de statalitate a Republicii Moldova. Sună banal, dar totul depinde de noi.

Nicolae Dabija: „Aştept ca să preluăm lupta noastră pentru independenţă de la capăt”

Nicolae Dabija, scriitor, deputat în primul Parlament al R. Moldova, cavaler al Ordinului Republicii.

Întrebare: După declararea independenței, Republica Moldova a putut urma trei căi de dezvoltare: independentă, unionistă, ori strîns dependentă de CSI (mai nou, Uniunea Euroasiatică)? Dacă am lua-o azi de la capăt, ce cale ați alege?

Răspuns: Republica Moldova n-a fost, în istorie, niciodată țară. A fost doar parte de țară. Ruptă de la întreg și proclamîndu-se stat, ea ar urma să nu mai condamne trecutul blestemat, care a detașat-o de la întreg, creîndu-i un alt destin, ci să-l venereze, să laude tot ce a binecuvîntat-o ca țară: rapt, crime contra propriei populații, deportări, lipsirea de nume, de limbă, de istorie... Din punctul de vedere al logicii, părinții Republicii Moldova sînt Hitler și Stalin, nu deputații de la '91, care n-au făcut decît să reconfirme ceea ce făcuseră cei doi fii ai lui Satan în 1940.

Monumentele lor ar fi trebuit să fie azi înălțate în toată Basarabia, și nu ale lui Ștefan cel Mare, care nu a sfîșiat, ci a apărat țara ca ea să fie întreagă, a unit-o, el n-a pus graniță pe Prut și nici în mintea moldovenilor săi. Marele voievod azi s-ar întreba: cum să rupi o limbă în două și să faci două limbi? Cum să rupi o țară în trei sau patru și să faci tot atîtea „țărișoare” și „țărișoricuțe”? Cum să faci stat dintr-o nedreptate și să te mîndrești cu asta?

Dacă în 1991 am fi avut la conducere vizionari, oameni cu dragoste de Neam, și ar fi pledat în fapte pentru înlăturarea consecințelor Pactului Ribbentrop-Molotov, altul ar fi fost destinul nostru azi: am fi fost membri UE, NATO, cu pensii și salarii europene (de 40 de ori mai mari ca în Republica Moldova), am fi fost feriți de corupția generalizată, de furtul de miliarde (de la 1991 încoace – mai mult de 30!), am fi evitat războiul cu Federația Rusă de la Nistru, care trebuie să fie numit cu numele lui: Războiul pentru Independență a Republicii Moldova etc.

Î.: Ce viitor vedeți pentru Moldova?

R.: Independența în sine nu a adus nimic bun poporului Republicii Moldova: nici bunăstare, nici pace, nici siguranță în ziua de mîine. În 1991 am fost păcăliți. Sîntem o generație de păcăliți.

O țară nu poate fi independentă, chiar recunoscută ca atare de circa 200 de țări ale lumii, dacă locuitorii ei mai au mentalitate de sclav.

Sclavii, care ne-au condus vreme de 25 de ani, nu au putut face dintr-o țară de sclavi la nivel de populație un stat cu adevărat liber, căci asta înseamnă independent.

Aștept să ne înghită Uniunea Eurasiatică a lui Putin, ca să preluăm lupta noastră pentru independență de la capăt. Ca măcar atunci să ne vină mintea la cap și să spunem: vom putea fi independenți cu adevărat doar fiind cu tot cu Neamul Românesc la un loc și cu Limba Română fără granițe trase prin mijlocul ei.

Victor Puşcaş: „Independenţa are un caracter ireversibil”

Victor Puşcaş, vicepreşedinte al Parlamentului R. Moldova în anii 1990-1994, ex-președinte al Curţii Constituţionale, cavaler al Ordinului Republicii

Întrebare: După declararea Independenței, Republica Moldova a putut urma trei căi de dezvoltare: independentă, unionistă ori strîns dependentă de CSI (mai nou, Uniunea Euroasiatică). Dacă am lua-o azi de la capăt, ce cale ați alege?

Răspuns: Sînt ferm convins că poporul moldovenesc ar alege aceeași cale - Independența. Confirmă această concluzie toate sondajele sociologice și referendumurile. De exemplu: referendumul din anul 1994 a fost desfășurat la nivel național pentru a stabili dacă țara ar trebui să-și conserveze independența și integritatea teritorială. A fost adresată o singură întrebare: „Sînteţi pentru ca Republica Moldova să se dezvolte ca un stat independent şi unitar în frontierele recunoscute la ziua proclamării suveranităţii Moldovei (23.06.1990), să promoveze politica de neutralitate, să menţină relaţii economice reciproc avantajoase cu toate ţările lumii şi să garanteze cetăţenilor săi drepturi egale, în conformitate cu normele dreptului internaţional?”

La referendum s-au prezentat aproximativ 75% din populaţie, 95,4% dintre care au votat DA - adică, pentru consolidarea independenței.

Pe parcursul anilor, Republica Moldova s-a dezvoltat ca stat suveran și independent. A stabilit relații politice şi economice cu majoritatea statelor lumii. Este membru al celor mai prestigioase organisme internaționale: Organizația Națiunilor Unite, Consiliul Europei și altele. Suveranitatea și independența Republicii Moldova este recunoscută de peste 150 de state ale lumii.

Poporul nostru, din punct de vedere istoric, a fost în componența mai multor state: Turcia, Rusia, România, Uniunea Sovietică şi s-a convins că mai scumpă decît toate este libertatea. Astfel, sînt ferm convins că daca s-ar desfăşura în prezent un nou referendum în privința consolidării suveranității și independenței, majoritatea populației s-ar expune pentru. Personal, consider că independența are un caracter ireversibil.

Întrebare: Ce viitor vedeţi pentru Republica Moldova? 

Răspuns: În prezent, populația ţării este dispersată: unii se văd în componența României, alții n-ar fi împotrivă să fie restabilită Uniunea Sovietică sub diferite forme. Însă totul depinde de nivelul administrării treburilor publice de către clasa politică, de fiecare din noi, în parte, de a face ceva și pentru sine și pentru prosperitatea statului și a poporului.

Există posibilități reale. Fiecare dintre noi, cetățeni ai acestui stat, să conștientizăm demnitatea care ne aparține de la naștere, să ne dezvoltăm autonom, liber, ca să nu stăm cu mîna întinsă cerînd de la stat și să limităm la maximum influența statului în treburile noastre.

Pe parcursul anilor, arhitecții independenței au înlocuit principiul „poţi face numai aceia ce-ţi permite legea” cu principiul „abţinerii de la ceea ce prin lege interzis şi admiterea dezvoltării libere”.

Dacă dorim să atingem un nivel de trai caracteristic, de exemplu, Germaniei sau Franței, atunci trebuie să muncim și să ne organizăm viața ca cetățenii acestor țări. Astfel ar putea fi văzut viitorul statului nostru.