ro ru en

Agenția
Informațională
de Stat

Guvernul a avizat două proiecte de modificare a Constituției în vederea consolidării independenței justiției

17:13 | 06.04.2016 Categorie: Politică

Chişinău, 6 apr. /MOLDPRES/. Cabinetul de miniștri a aprobat un proiect de modificare și completare a Constituției ce urmărește consolidarea independenței, imparțialității și transparenței sistemului judecătoresc. Proiectul urmează să fie prezentat Curții Constituționale spre avizare și ulterior Parlamentului spre examinare, informează MOLDPRES.

Ministerul Justiției propune ca judecătorii să fie numiți în funcție, în condițiile legii, ”pînă la atingerea plafonului de vîrstă, de către președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)”. În prezent magistrații sînt numiți inițial pe o perioadă de cinci ani, apoi, în funcție de activitate în această perioadă, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

În ceea ce privește standardele internaționale cu privire la numirea și stabilitatea mandatului judecătorilor, principiile de bază pentru independența justiției statuează că judecătorul ”trebuie să aibă mandatul garantat pînă la o vîrstă obligatorie de pensionare sau pînă la expirarea mandatului lor”. În majoritatea statelor judecătorii se numesc pe viață, pînă la atingerea unei anumite vîrste.

Proiectul propune, de asemenea, completarea Constituției cu prevederea referitoare la dreptul șefului statului de a ”respinge doar o singură dată candidatura propusă de CSM”. Actualmente această prevedere se regăsește în Legea privind statutul judecătorului. Stipularea acesteia în Constituție ar garanta o influență minimă a executivului asupra procedurii de numire a judecătorilor, potrivit autorilor proiectului.

O altă modificare se referă la modul de numire și selectare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, care vor fi numiți în funcție de către președintele țării, la propunerea CSM.

Potrivit modificărilor, judecătorii beneficiază doar de imunitate funcțională și anume, imunitate în caz de urmărire penală numai pentru acțiunile sau inacțiunile efectuate în exercitarea funcțiilor. În context, coruperea pasivă, traficul de influență, luarea de mită, precum și infracțiunile similare, nu pot fi ca acte săvîrșite în exercitarea legală a funcțiilor lor și deci nu pot beneficia de imunitate.

Ministerul Justiției mai propune excluderea Procurorului General din componența CSM, iar membrii Consiliului Superior al Magistraturii, din care se propune să facă parte și reprezentați ai societății civile cu experiență în domeniul dreptului, să fie aleși sau numiți pentru un mandat de 6 ani și să nu poată deține două mandate. 

Guvernul a aprobat și un proiect de modificare și completare a Constituției ce se referă la procuratură. Redacția propusă a Constituției prevede expres că Procuratura se află în cadrul autorității judecătorești. Totodată, norma respectivă stabilește, fără echivoc, statutul juridic al Procuraturii ca instituție publică. Procurorul general va fi numit de către președintele țării, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor.

Stabilirea Consiliului Superior al Procurorilor ca organ de selecție a candidatului la funcția de Procuror General are scopul de a reduce la maximum influența politică asupra procedurii de selecție a Procurorului, menționează Ministerul Justiției.

(Reporter V. Bercu, editor L. Alcază)

img16002746

Orice material publicat pe pagina web a I.P. „Agenția Informațională de Stat „Moldpres” este proprietatea intelectuală a Agenției, fiind protejată de legislația privind drepturile de autor și drepturile conexe. Preluarea și/sau folosirea acestora se va face doar cu referință obligatorie la sursă și fără denaturarea textului. Vă mulțumim pentru înțelegere!