Alexandru Tănase: „Hotărîrile Curţii Constituţionale corespund tuturor standardelor europene”

Chişinău, 8 iun. /MOLDPRES/. Interviu acordat Agenției Informaționale de Stat MOLDPRES de către preşedintele Curții Constituționale a Moldovei, Alexandru Tănase

Întrebare: Experţii europeni au prezentat recent rezultatele studiului “peer review”, care reprezintă o evaluare a organelor de drept din Republica Moldova, inclusiv a Curții Constituţionale a Moldovei (CCM). Observăm că experţii au rămas cu impresia că CCM funcționează destul de eficient. Aceasta este bine organizată și echipată, atît cu resurse umane, cît și cu resurse materiale. Totuşi, care ar fi restanţele instituţiei la nivel de activitate independentă şi la ce capitole simţiţi nevoia unui efort mai mare?

Răspuns: De fapt, cea mai importată constatare care a fost făcută de această misiune a fost evaluarea calităţii hotărîrilor CCM. La acest capitol, misiunea a constatat că hotărîrile adoptate de Curte sînt în perfectă corespundere cu standardele de calitate ale Uniunii Europene. În esenţă, experţii vin cu două recomandări. Prima  ţine de modificarea sistemului de acces al cetăţenilor la CCM, aspect care a fost modificat prin adoptarea deciziei privind procedura de verificare a excepţiei de neconstituţionalitate pentru cetăţeni. A doua ţine de comunicarea Curţii cu publicul, astfel avînd o strategie de relaţionare vom încerca să remediem această problemă.

Întrebare: Experţii au recomandat îmbunătățirea  comunicării cu publicul, pentru a se evita neînțelegerile şi acuzaţiile, potrivit cărora CCM ar acționa ca o instituție politică, ci nu judiciară. Cum intenţionaţi să depăşiţi această problemă?

Răspuns: De fapt, CCM şi este o instituţie politică, însă pînă în anul 2011-2012 Curtea a fost practic inexistentă şi oamenilor li s-a creat o percepţie falsă că aşa ar trebui să fie o Curte Constituţională. În realitate, în toate ţările democratice, Curţile sînt active şi rezolvă probleme fiind un element important al sistemului politic. Ceea ce intenţionăm noi să facem, este să explicăm societăţii că o Curte Constituţională este un „jucător” politic. Atîta timp cît poţi anula voinţa politică a Parlamentului, Guvernului şi șefului statului, evident, că prin deciziile luate, Curtea îşi asumă un astfel de rol.

Întrebare: În raport se constată că nu există acces direct la CCM, cu toate că cetăţenii au la dispoziţie, cel puțin de jure, intermediari: Ombudsmanul, Procurorul general sau un membru al Parlamentului. Credeţi că e nevoie în prezent şi de alte instrumente de acces la CCM?

Răspuns: Experţii au fost extrem de atenţi în propunerea acestui instrument, susţinînd că nu recomandă în mod special adresarea recursului individual. Dacă am accepta recursurile individuale, atunci riscăm să blocăm atît activitatea CCM, cît şi transformarea acesteia în a patra instanţă de jurisdicţie, ceea ce ar fi absolut greşit. În prezent, cetăţenii au posibilitatea să acceadă la CCM doar în cazurile în care sînt implicaţi în anumite proceduri judiciare. Fiind în faţa unei decizii judiciare, în cazul în care o persoană consideră că un anumit act normativ care se aplică împotriva sa este contrar Constituţiei, aceasta se poate adresa la CCM. Astfel, dacă în 20 de ani am avut circa 60 de excepţii de neconstituţionalitate, atunci doar din februarie curent pînă în iunie curent, avem peste 70 de astfel de cazuri, ceea ce demonstrează că sistemul începe să funcţioneze.

Întrebare: În raport se recomandă extinderea controlului de constituționalitate al CCM pentru toate tipurile de acte administrative de aplicație generală (după modelul austriac), Dumneavoastră ce părere aveţi despre această sugestie ?

Răspuns: Constituţia nu face o distincţie între tipurile de acte care pot fi sau nu controlate de CCM, mai mult, ar fi o problemă valabilă pentru zona politicului, deoarece politicienii sînt cei care trebuie să accepte o extindere a competenţelor CCM. În prezent, Curtea deţine împuterniciri destul de largi, însă dacă se va decide la nivel politic ca CCM să poată controla şi alte acte administrative sau de caracter politic, atunci noi vom face faţă. Totuși, consider că pe moment legislaţia nu necesită a fi modificată.

Întrebare: Potrivit experţilor, ar fi binevenită o creștere nesemnificativă a numărului de judecători, însă aceasta ar trebui raportată la acordarea unor competențe suplimentare. În acest caz, modalitatea de numire a judecătorilor CCM ar putea fi completată cu includerea elementelor societății civile, în special a Biroului de avocați. Cît de realizabile sînt aceste prevederi şi la ce rezultate pot conduce?

Răspuns: Nu sîntem noi cei care am putea să influenţăm această decizie. Totodată, ar fi bine dacă Parlamentul ar admite să majoreze numărul de judecători cu încă o persoană şi ar accepta ca aceasta să fie numită de către societatea civilă. Pe de altă parte, nu-mi dau seama cum ar arăta un asemenea exerciţiu, deși, sînt de acord că ideea este una bună. Cît priveşte desemnarea unui judecător de către breasla avocaţilor, la fel, îmi pare o idee curajoasă, care ar oferi un plus de credibilitate CCM.

Întrebare: În prezent, CCM este formată din şase judecători, numiţi pentru un mandat de şase ani. Specialiştii europeni recomandă evitarea numirii judecătorilor pentru un al doilea mandat. În schimb, mandatul acestora ar putea fi prelungit. Cît de aplicabile sînt aceste opţiuni şi la ce îmbunătăţiri pot conduce?

Răspuns: Consider că este absolut necesară prelungirea mandatelor judecătorilor CCM. De exemplu, în toate Curţile din Europa, aceştia sînt numiţi pe un mandat de la nouă la doisprezece ani. Totuşi, pentru R. Moldova doisprezece ani este mult, termenul optim pentru un judecător constituţional fiind de opt sau nouă ani. Referitor la numirea pentru un al doilea mandat, printr-o hotărîre a CCM a fost menţionat că punerea în legătură a oricărui beneficiu derivat din funcţia de judecător cu obţinerea celui de-al doilea mandat este contrară Constituţiei şi reprezintă un element de presiune. Aceasta, deoarece un judecător, numit pe un singur mandat, îşi va face demn datoria, însă în cazul în care acesta are şansa să acceadă la un nou mandat, va fi mereu pus în situaţia de a-și demonstra loialitatea faţă de cei care l-au numit în funcţie. În cazul de faţă este vorba de Legislativ, Executiv şi Puterea judecătorească. De aceea, optez pentru extinderea mandatului pe un termen de nouă ani şi limitarea celui de-al doilea mandat.

Întrebare: Care ar fi următorii paşi importanţi pentru îmbunătăţirea activităţii CCM, avînd ca bază recomandările studiului european de evaluare “peer review”?

Răspuns: Sper că Guvernul va numi în scurt timp cel de-al şaselea judecător la CCM, deoarece este inadmisibil ca pe parcursul a doi ani Curtea să activeze fără un judecător. Intenţionăm să dezvoltăm jurisprudenţa, să adoptăm decizii curajoase, să rezolvăm probleme şi să oferim soluţii indiferent de faptul dacă le mulţumesc sau nu pe unii sau alţii.

Întrebare: Ce aţi dori să le spuneţi, mai cu seamă, criticilor dumneavoastră, care afirmă că CCM îşi depăşeşte atribuţiile?

Răspuns: Să citească raportul realizat de experții Uniunii Europene, din care reiese că CCM îşi face datoria şi în care nu există nici o constatare ce ar deduce faptul că CCM şi-ar fi depăşit competenţele. De asemenea, în raport se menţionează că hotărîrile luate de Curte corespund tuturor standardelor europene, fapt care răspunde la toate acuzaţiile aduse pînă acum.

- Vă mulțumim pentru interviu.

(Interviul complet poate fi vizionat pe site-ul www.moldpres.md, rubrica “Video”)

(Reporter A. Plitoc, editor L. Alcază)