Cronica săptămânii (24-31octombrie)

În plan intern, alegerile prezidențiale au întrat pe ultima sută de metri. Cum și era de așteptat, în această săptămână s-au întețit atacurile la persoană și mesajele mai degrabă compatibile cu Halloween-ul, decât cu un scrutin prezidențial civilizat. Și în țările cu democrații consacrate sunt atacuri dure, dezvăluiri spectaculoase, care nu întotdeauna corespund realității. Însă, în societățile consolidate, pe lângă spectacolele acide, de care se face uz pentru a crește adrenalina cetățeanului și a face indecișii să ocupe o poziție pro sau contra, există dezbateri la un nivel foarte înalt. La aceste confruntări politice se discută la cel mai serios mod despre viitorul țării, despre cele mai sensibile teme pentru alegători cum ar fi pensiile și salariile, sistemul sanitar, educație și, de ce nu, geopolitică. Pentru că până la urmă fără geopolitică nu poți vorbi despre ce fel de model de dezvoltare propui pentru țara ta. Statul de drept, separația puterilor, respectarea drepturilor fundamentale ale omului, economie de piață funcțională, justiție independentă, lupta cu corupția - toate acestea au devenit texte de un colind de Crăciun, repetate de fiecare dată cu pioșenie de participanții și figuranții fiecărui scrutin. Acest text, articulat cu monotonie de candidați de vreo trei decenii, n-a schimbat aproape nimic din viața oamenilor, iar încrederea în programele electorale se apropie de cota zero.

Oricum, duminică mergem la vot pentru că acesta este mecanismul formării organelor puterii. Fie ele și alegeri care au plictisit multă lume. Acest scrutin a mai fost numit și "asimptomatic", pentru că n-are simptomele pronunțate ale unei bătălii politice pentru viitorul nostru. Unicul lucru care mai poate imprima un caracter pozitiv alegerilor este desfășurarea acestui scrutin transparent, cinstit și democratic, pentru a evita apariția unor "simptome" periculoase imediat după numărarea voturilor.

Să nu uităm totuși că votarea are loc în plin val doi al pandemiei. Să luăm măsuri de precauție extreme, pentru că situația din întreaga Europă este aproape disperată. Țările, tradițional atractive din punct de vedere turistic, cum ar fi Spania, Franța, Italia, Germania, Marea Britanie și-au relaxat restricțiile impuse în primăvară și, din păcate, numărul de îmbolnăviri zilnice recente a depășit peste tot locul cifre incredibile- între 30 000 și 50 000 de infectați. Acest lucru se referă și la țările din regiune, cu care avem mai multe contacte. În Rusia numărul de îmbolnăviri a depășit 18 000, în Ucraina peste 8000, iar în România, în jur de 6500 de cazuri. Majoritatea țărilor occidentale au impus carantină locală sau națională, iar capacitatea sistemului sanitar se află la limită.

Pe acest fundal sumbru, realitățile Republicii Moldova nu arată catastrofal. Unele țări chiar ne-au scos recent din lista de interdicții, pentru a permite cetățenilor noștri să călătorească liber. Însă aceste cifre nu trebuie în nici un fel să ne relaxeze, deoarece pandemia este mobilă și dinamică, iar o izolare totală ne-ar afecta foarte puternic economic. Pe de altă parte, în condițiile relațiilor comerciale vitale pentru viața oamenilor, contactele între țări și cetățeni sunt inevitabile.

Să sperăm că alegerile de duminică nu vor accelera creșterea numărului de îmbolnăviri, iar sistemul nostru sanitar va face față presiunii uriașe la care este supus.

Speranța omenirii în apariția unui vaccin salvator pare să fie justificată. În această săptămână, compania americană Moderna a declarat că a treia fază a testărilor a trecut cu succes și urmează faza legalizării vaccinului în plan internațional. Tot în noiembrie, se începe faza de producere industrială, iar în decembrie este preconizat startul vaccinării în masă. În capitala Rusiei, vaccinarea în masă este planificată tot pentru decembrie. Și alte companii sunt aproape de a finaliza testările, însă, ținând cont de imprevizibilitatea Covid-19 și necesitatea unui interval de timp pentru a aprecia eficiența vaccinării, va fi nevoie de încă câteva luni pentru a afirma cu deplină certitudine că omenirea a găsit arma împotriva acestei pandemii devastatoare.

În condiții pe de-a dreptul extremale, Cabinetul de miniștri își continuă cu mult calm și maximă celeritate activitatea sa. În cadrul ședinței de Guvern, au fost aprobați parametrii bugetari pentru anii 2021-2023. Un lucru deloc ușor pe fundalul impactului COVID-19 și al calamităților naturale asupra economiei.

Documentul, care conține previziunile și parametri dezvoltării economice, prezintă aspecte legate de gestionarea provocărilor bugetare și eficientizarea cheltuielilor publice în scopul combaterii efectelor pandemiei și relansarea economiei. Strategiile propuse au fost coordonate cu partenerii de dezvoltare și vor ghida autoritățile la planificarea bugetelor locale și a bugetului de stat pentru următorii 3 ani.

„Considerând evoluțiile fulminante ale situației, putem avea un grad de scepticism privind relevanța acestui document pentru toți 3 ani, însă, cu siguranță, va servi baza bugetului pentru anul viitor. Ministerul Finanțelor a remis deja tuturor ministerelor limitele de cheltuieli. Anul viitor este important să revenim la acțiuni de susținere a economiei", a precizat premierul Ion Chicu la ședință.

Prim-ministrul a mai menționat că parametrii bugetari pentru anul 2021 au fost agreați cu experții Fondului Monetar Internațional. Pentru Guvern rămân a fi prioritare investițiile în infrastructură. „Cheltuielile pentru infrastructura drumurilor vor rămâne cel puțin la nivelul acestui an. Pe lângă cele 300 milioane pe care le avem, tradițional, în Fondul Ecologic Național, vom aloca suplimentar 200 milioane pentru finalizarea proiectelor ce țin de aprovizionarea cu apă și canalizare", a adăugat Ion Chicu.

În context, premierul a declarat că Guvernul a avansat în negocierile privind încheierea unui nou Program cu FMI. Până la 20 noiembrie urmează să fie finalizate procesele de ordin birocratic. „Avem toate premisele că vom avea un nou Program cu această instituție financiară, care este garanția stabilității macroeconomice și bugetare a țării", a mai spus șeful Executivului.

Ion Chicu în cadrul întâlnirii sale cu Angela Ganinge, Ambasadoarea Germaniei la Chișinău, a declarat că în urma dificultăților socio-economice provocate de situația pandemică, răspunsul Guvernului pentru a susține economia este investiția masivă în infrastructură. Aceasta este condiția de bază pentru a atrage investitori străini și a dezvolta afacerile. În context, este în proces pregătirea celor 18 Platforme Industriale Multifuncționale în raioanele țării. Totodată, situația financiar-bancară a Republicii Moldova este una avantajoasă pentru investitori, întrucât țara noastră are o rată mică de împrumut extern.

Un alt criteriu solid pentru comunitatea internațională reprezintă încheierea cu succes a Programului cu Fondul Monetar Internațional. În prezent, autoritățile sunt la etapa finală de încheiere a unui nou program cu FMI. În altă ordine de idei, părțile au discutat despre organizarea procesului electoral. Premierul a precizat că Guvernul depune toate eforturile pentru a asigura desfășurarea scrutinului cu respectarea normelor sanitare, într-un mod transparent și fără implicarea resurselor administrative în campania electorală.

Șeful Guvernului a declarat (sperăm că aceste cuvinte au fost auzite și de pe baricadele scrutinului prezidențial) că Republica Moldova rămâne plenar angajată în îndeplinirea condiționalităților pe Agenda de Asociere cu Uniunea Europeană și realizarea reformelor necesare. În context, a mulțumit statului german pentru suportul continuu acordat țării noastre, inclusiv prin asistența furnizată de către echipa German Economic Team (GET), dar și suportul oferit de GIZ, care este un partener important în realizarea reformelor.

În plan extern, agenda rămâne neschimbată în raport cu săptămâna trecută. Societatea americană pare a fi obosită de confruntarea septuagenarilor - aspiranți la cea mai înaltă funcție din SUA. Pentru a doua dezbatere s-au impus restricționări dure pentru a nu repeta eșecul precedent. Timpul a fost limitat, iar temele cu grijă alese. Totuși marea bătălie s-a mutat în statele unde scorul poate fi strâns, în mod deosebit în statele mari din sud și vest care dau un număr mare de electori. Sondajele nu mai au nici o relevanță, deoarece sistemul electoral american poate oferi surprize de proporții. Amintim că patru ani în urmă, Hillary Clinton a acumulat cu trei milioane de voturi mai mult decât candidatul republican, însă, până la urmă, tot Trump a câștigat bătălia pentru Casa Albă. Deci, marea intrigă a scrutinului nu va veni din partea candidaților, ci mai degrabă de la modul american neobișnuit de a determina câștigătorul.

Războiul dintre Azerbaidjan și Armenia pentru Karabahul de Munte și alte 7 raioane care au aparținut azerilor, nu se mai oprește, chiar dacă sub egida diverșilor negociatori s-a anunțat armistițiu. Situația este delicată prin faptul că Rusia dorește să controleze Caucazul în continuare, iar aliatul lor de moment, Turcia nu-și ascunde planurile de extindere a sferei de influență în lumea de origine turcică. Putin nu vrea să se certe cu Erdogan, însă nici nu vrea să aleagă între Armenia și Azerbaidjan. Indecizia Rusiei, interesele tot mai nedisimulate ale Turciei și o Americă preocupată de alegeri, face ca războiul azero-armean să conserveze o situație explozivă în Caucaz.

Un caz ieșit din comun și din tiparele conduitei umane, indiferent de confesiune religioasă, s-a întâmplat în Franța, o țară și în trecut confruntată cu atacuri teroriste. Cazul profesorului decapitat și cele ce au urmat au demonstrat cât de fragilă este astăzi lumea și cum pot fi periclitate eforturile îndelungate de a stabili o pace interconfesională și chiar intercivilizațională. 

Să sperăm că săptămâna viitoare ne va aduce vești bune din toate direcțiile: Alegeri liniștite și corecte la noi și în alte țări, cifre în scădere la numărul de infectări cu Covid-19, vaccinuri eficiente care iese din conveiere și convingerea noastră că vor rămâne în urmă și aceste vremuri de loc ușoare. Urmăriți știrile Agenției MOLDPRES și veți fi la curent cu aceste și alte evenimente de importanță vitală pentru fiecare dintre noi.