ro ru en

Agenția
Informațională
de Stat

Republica Moldova 30 de ani de independență

15 ianuarie 1997. Învestirea lui Petru Lucinschi în funcția de președinte al Republicii Moldova

00:00 | 01.01.2021 Categorie: REPUBLICA MOLDOVA: TREI DECENII DE INDEPENDENȚĂ.
Retrospectiva evenimentelor

La 15 ianuarie 1997, Petru Lucinschi a fost învestit în funcția de președinte al Republicii Moldova. Era cel de-al doilea  șef de stat, după primul președinte Mircea Snegur, care s-a aflat în funcție în anii 1991-1997.

Campania electorală prezidențială din 1996 a fost una dinamică și spectaculoasă, Snegur fiind susținut de forțele de centru-dreapta, iar Lucinschi de cele de centru-stânga.  Iată rezultatele primului tur care i-au  acordat lui Snegur un avantaj confortabil:

Mircea Snegur - 603.652 voturi, 38,75%. Petru Lucinschi - 430.652 voturi, 27, 66%.

Totuși, în pofida celor 11% diferență  în favoarea lui Snegur, prognozele și sondajele mai degrabă se înclinau în favoarea lui Lucinschi. Primul președinte avea  o mică rezervă, și aceea îndoielnică, de voturi ale  democraților Valeriu Matei - 8,9% și  Anatol Plugaru - 1,81%, pe când Lucinschi putea miza sigur pe voturile exprimate în primul tur pentru Voronin – 10,23% și Sangheli. Voronin era liderul Partidului Comuniștilor în plină ascensiune, iar Sangheli deținea funcția de prim-ministru și lider neformal al Partidului Democrat Agrar. Turul doi a confirmat pronosticurile și Lucinschi a obținut o victorie lejeră. Petru Lucinschi a acumulat 919.831 de voturi, 54,02%, iar Mircea Snegur-782.933 de voturi, 45,98%.

Petru Lucinschi s-a născut la 27 ianuarie 1940, în satul Rădulenii Vechi (azi raionul Florești). Și-a făcut studiile la Facultatea de Filologie și Istorie a Universității de Stat din Moldova, pe care a absolvit-o în 1962.  Lucinshi a făcut o carieră fulminantă în komsomolul sovietic, ajungând în anul 1967 prim-secretar al ULTC din Moldova.

În perioada 1971-1976, este secretar al Comitetului Central (CC) și membru al Biroului Politic al Partidului Comunist din Moldova. El era pe atunci singurul basarabean din conducerea Partidului Comunist din RSS Moldovenească. De la înființarea acestei republici sovietice, conducerea era compusă aproape în întregime din cetățeni de origine ucraineană, rusă și transnistreană[1].

Pe parcurs devine un potențial  rival al prim-secretarului Ivan Bodiul și acesta obține trimiterea lui Lucinschi la Moscova în perioada 1978-1986 pentru a lucra în calitate de șef adjunct de secție la CC al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică. Din 1986 până în 1989 este secretar II al CC al Partidului Comunist din Tadjikistan.

La 16 noiembrie 1989,  la o săptămână de la asaltul Ministerului de Interne de către protestatari, Lucinschi îl înlocuiește pe anemicul Semion Grosu la funcția de prim secretar al partidului comunist din Moldova.

La 4 februarie 1991, Mihail Gorbaciov îl numește secretar al PCUS, membru al Biroului Politic al CC al PCUS. După puciul eșuat din august 1991, Lucinschi este reprezentantul comuniștilor care semnează actele de lichidare a Partidului Comunist sovietic la inițiativa lui Boris Elțin.

În aprilie 1990 devine deputat în primul parlament ales democratic în Moldova, iar la 29 martie 1994, în funcția de  Președinte al Parlamentului Republicii Moldova de prima legislatură.

La 15 ianuarie 1997 are loc procedura de învestire a lui Lucinschi în funcția de președinte al Republicii Moldova.  Mediile de informare occidentale au schițat portretul-robot al noului președinte, prezentându-l drept om al Moscovei, rămas orientat spre trecutul sovietic. Reacția Rusiei a fost una favorabilă noului președinte.

Odată cu ajungerea la putere a lui Petru Lucinschi, au fost continuate reformele începute de predecesorul său Mircea Snegur. Ce drept,  mai mult la presiunea organismelor financiare internaționale. A fost continuat procesul de privatizare a proprietăților de stat și s-a atestat o oarecare apropiere de occident, în mare măsură forțată de sărăcia în creștere.

Nivelul de trai foarte scăzut pentru majoritatea populației a cauzat nemulțumiri în rândul cetățenilor Republicii  Moldova. Pe timpul mandatului lui Lucinschi, în urma alegerilor parlamentare anticipate din 20 martie 1998, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova a fost votat de 30% dintre alegători. În următorii doi ani, mandatul lui Lucinschi a fost marcat de confruntări dure  în cadrul Parlamentului.

Criza economică profundă  i-a scăzut simțitor și popularitatea lui Lucinschi, iar ascensiunea partidului comuniștilor devenea tot mai evident, expresie a sentimentelor de protest în creștere a cetățenilor față de sărăcie. În acest context, în Parlament se produce o modificare a Constituției  care presupune trecerea la o republică parlamentară și, implicit, alegerea șefului statului în Legislativ. În 2001, în rezultatul alegerilor parlamentare anticipate, comuniștii obțin o victorie covârșitoare și îl aleg pe liderul său, Vladimir Voronin, în calitate de președinte al Republicii Moldova.

În prezent, Lucinschi nu este afiliat nici unui partid politic și  este președinte al Fundației de Studii Strategice și Dezvoltare a Relațiilor Internaționale “Lucinschi”.

 

Chişinău, 20 ian. /MOLDPRES/.

Orice material publicat pe pagina web a I.P. „Agenția Informațională de Stat „Moldpres” este proprietatea intelectuală a Agenției, fiind protejată de legislația privind drepturile de autor și drepturile conexe. Preluarea și/sau folosirea acestora se va face doar cu referință obligatorie la sursă și fără denaturarea textului. Vă mulțumim pentru înțelegere!