ro ru en

Agenția
Informațională
de Stat

Republica Moldova 30 de ani de independență

Teatrul Național ”Mihai Eminescu”: 100 ani de la fondare

08:28 | 10.05.2021 Categorie: Cultură

Chişinău, 10 mai. /MOLDPRES/. Pe 6 octombrie se vor împlini 100 de ani de la înființarea Teatrului Național ”Mihai Eminescu” (TNME) cu statut de teatru național. Înființarea instituției a fost influențată de mai multe inițiative venite din partea unor personalități ale culturii române și ale unor instituții de cultură. Cea mai iubită actriță a Teatrului Național românesc din Chișinău era Maria Cosmacevscaia, informează MOLDPRES.

Solicitat de agenție, directorul TNME, Petru Hadârcă a menționat că, în anii ’30, publicul din Chișinău își avea deja actorii săi cunoscuți, pe care îi admira: Iancu Teodoru, Dumitru Moruzan, Tanți Braun, Puica Periețeanu, Ovid Brădescu ș.a. Totuși, preferata publicului era Maria Cosmacevscaia – cea mai iubită actriță de la Teatrul Național din Chișinău. ”Era frumoasă și inteligentă, era talentată și carismatică, iar pe lângă aceste calități „fatale pentru succesul unui actor”, cum se exprima un cronicar din epocă, Maria Cosmacevcaia era considerată „de-a lor” și de români, și de ruși”, a precizat directorul TNME.

Potrivit sursei citate, născută la Chișinău, actrița își făcuse studiile la Școala teatrală a Asociației de literatură și artă „A.S. Suvorin” din Sankt Petersburg, debutase pe scena imperială de acolo, apoi jucase pe scena teatrului rus din Kiev. Din cauza revoluției a revenit acasă, fiind angajată ca actriță și director artistic al teatrului rus din Chișinău condus de I. Dubrovin. 

Momentul în care Maria Cosmacevscaia a pășit pe scena Teatrului Național românesc a fost consemnat cu lux de amănunte în paginile ziarului local ”Dreptatea”: „O întâmplare a făcut ca spectacolul de aseară să devină un eveniment. Doamna Ketty Decu s-a îmbolnăvit. Norocul face însă ca o tânără artistă rusă, Cosmacevscaia, care e și profesoară, să-și ofere serviciile. Temperamentul dramatic al domniei sale prinde situațiunile în cele mai mici amănunte, creează momente de mare tensiune și impresionează”. S-a întâmplat la 9 februarie 1922, când se juca a doua reprezentație cu drama Manasse de Ronneti-Roman. Cronicarul a sesizat diferențele de accent, dar pentru el, acestea nu au sunat ca ofensă adusă limbii, dimpotrivă: „Cu vocea-i caldă, clară, dulce, muiată prin afinitatea limbii slave, dă o notă armonioasă și înduioșează. Pe ici, pe colo se mai resimte accentul străin, dar această dificultate este compensată printr-un puternic simț artistic ce-l posedă, știind să dea nuanțare rolului. E o artistă inteligentă, fină, cu vocațiune pentru teatru, care poate însufleți și impresiona într-adevăr”.

Timp de câțiva ani, Maria Cosmacevscaia a studiat la perfecție limba română, astfel încât nu mai putea fi deosebită de actorii români. Alături de Aurel Ghițescu, unul dintre actorii celebri de la Teatrul Național din Iași, a realizat o serie de roluri memorabile. Era neîntrecută în interpretarea eroinelor din dramaturgia clasică rusă față de care publicul de la Chișinău era deosebit de exigent. Cronicarii de la București descriau în amănunte atitudinea publicului din Chișinău și nu-și ascundeau admirația față de Cosmacevscaia: „Cu tot talentul artiștilor români - și sunt mulți cu real talent; - cu toată îngrijirea punerii în scenă, cu toate sforțările neobosite ale direcției de scenă, piesele rusești atrag publicul în sala națională din Chișinău, dar nu obțin succesul de entuziasm, la care s-ar fi putut aștepta cei, ce le-au pus în scenă cu atâta muncă și cu atâta îngrijire. „Nu e Mirtzev”; „Nu e Rascolnicov”; „Nu e Serghei Petrovici”; „Nu e atmosfera rusească”; „N-a fost bine înțeles rolul”; „Nu e personajul din roman” etc., etc. Asta se aude după spectacol, deși nimeni nu tăgăduiește valoarea artistică a interpretărilor şi nici nu le precupețește aplauzele; deși sălile sunt pline la aceste spectacole.

O singură interpretă găsește cruțare, ba obține aprobare unanimă din partea nemulțumiților: este d-na Maria Cosmacevsca, și e și fatal să fie. Nu numai talentul fin, comprehensiunea artistică, eleganța mersului, nesilirea mișcărilor și frumusețea trupului ajută acestei eminente artiste să triumfe ori de câte ori apare pe scenă. Mai este nevoie pentru piesele rusești de cultura rusească pornită încă din copilărie, tradiția jocului învățat în conservatorul și la Teatrul din Petrograd, unde a jucat înainte, exemplul atâtor mari artiști ruși și studierea mijloacelor lor. D-na Maria Cosmacevsca, care, ca artistă de frunte ce e, nu dă greș niciodată în nici o piesă, în care primește rol, este ușor de înțeles că e neîntrecută în piesele, în care pe lângă talent, îți trebuie o anumită comprehensiune, o anumită dispoziție sufletească pentru a putea reda personagiul în nota justă”.

”Maria Cosmacevscaia a devenit o emblemă și o legendă a Teatrului Național românesc din Chișinău. A fost un exemplu viu al faptului că iubirea și respectul față de cultura celuilalt reuneau în sala de teatru spectatori eterogeni, dar care se regăseau într-o emoție artistică comună. Teatrul este o artă a emoțiilor și a inteligenței, care se trăiește aievea și poate trezi spiritul și reuni inimile”, a mai spus Petru Hadârcă.

Programul Anul Centenar 2021 al Teatrului „Mihai Eminescu” din Chișinău se desfășoară sub înaltul patronaj al președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu și cel al președintelui României, Klaus Iohannis.

Orice material publicat pe pagina web a I.P. „Agenția Informațională de Stat „Moldpres” este proprietatea intelectuală a Agenției, fiind protejată de legislația privind drepturile de autor și drepturile conexe. Preluarea și/sau folosirea acestora se va face doar cu referință obligatorie la sursă și fără denaturarea textului. Vă mulțumim pentru înțelegere!