ro ru en

Agenția
Informațională
de Stat

Republica Moldova 30 de ani de independență

A fost semnat un nou acord global pentru climă

09:09 | 14.11.2021 Categorie: Externe

Londra, 14 nov. /MOLDPRES/. Participanții la conferința pentru climă COP26 au ajuns la un acord, după două săptămâni de negocieri. A existat o dispută de ultim moment pe tema reducerii folosirii combustibililor fosili. Până la urmă, toți participanții au fost de acord cu textul, chiar dacă îl consideră „imperfect”, scrie cotidianul britanic The Guardian, citat de digi24.ro și MOLDPRES. 

De altfel, conferința s-a încheiat cu o zi mai târziu decât era prevăzut, tocmai pentru că cele 197 de țări participante nu reușeau să cadă de acord, în principal pe tema finanțării impactului asupra țărilor în curs de dezvoltare și pe tema combustibililor fosili.

Textul final menționează în mod explicit cărbunele, care este cel mai mare contribuitor la schimbările climatice. Niciun acord de la cele 25 de conferințe COP dinainte de Glasgow nu a menționat cărbunele, petrolul sau gazul, sau chiar combustibilii fosili în general, ca factori ai crizei climatice.

Câteva dintre cele mai importante prevederi ale acordului:

- Acordul susține limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale pentru a evita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice.

- Include un apel fără precedent pentru reducerea treptată a „subvențiilor ineficiente pentru combustibili fosili” .

- Recunoaște, de asemenea, „nevoia de sprijin pentru o tranziție justă”, prevedere susținută în principal de țările în curs de dezvoltare.

- Țărilor li se cere să „revizuiască și să își consolideze” obiectivele de reducere a emisiilor pentru 2030 până la sfârșitul anului 2022, „ținând cont de diferitele circumstanțe naționale”.

- Țările dezvoltate sunt îndemnate să-și dubleze cel puțin sprijinul colectiv de finanțare pentru climă ca să ajute țările în curs de dezvoltare să se adapteze la schimbările climatice.

Câteva victorii ale COP26:

- Măsurile luate la acest summit sunt cele mai puternice observate în 30 de ani de discuții privind clima.
Națiunile poluante au fost de acord că nu au făcut suficient pentru a reduce emisiile și au spus că vor face mai mult în anul următor.

- Națiunile bogate au convenit, de asemenea, să dubleze suma de numerar pe care o vor oferi țărilor vulnerabile pentru ca acestea să se adapteze la schimbările climatice.

- După ani de presiune, țările dezvoltate au acceptat că ar trebui să existe un fond pentru a compensa efectiv națiunile sărace afectate de evenimente extreme.

- Consecințele utilizării de energie prin exploatarea cărbunelui și a combustibililor fosili au fost menționate pentru prima dată la un COP, deși India a diluat angajamentele.

- A existat, totodată, o inovație diplomatică din partea Marii Britanii. Aceasta a căutat acorduri separate între guverne, întreprinderi și societatea.

- S-a ajuns astfel la semnarea mai multor angajamente pentru protecția mediului, printre care acordul pentru combaterea emisiilor de metan, declarația privind stoparea defrișărilor de păduri până în 2030, angajamentul pentru încetarea finanțării proiectelor pe bază de combustibili fosili în străinătate și acordul pentru încetarea completă a utilizării și finanțării cărbunelui în interiorul granițelor până în 2040.

Înainte de adoptarea textului final, India și China au propus din nou modificarea termenilor în ceea ce privește subvențiile pentru cărbune și combustibili fosili.

Președintele COP26, Alok Sharma, le-a spus delegaților că este „infinit recunoscător” pentru că au menținut ținta de limitare a încălzirii globale la 1,5 de grade Celsius peste nivelurile preindustriale. Oamenii de știință spun că este necesară limitarea creșterii temperaturilor, pentru a evita agravarea impactului crizei climatice și pentru a evita schimbările catastrofale.

Delegația Indiei a făcut o declarație post-COP în numele blocului de țări Brazilia, Africa de Sud, India și China, spunând că aceste națiuni au dat dovadă de „flexibilitate maximă” pentru a ajunge la un rezultat acceptabil pentru toți și că țările bogate trebuie acum să își respecte angajamentele.

Totuși, țările în curs de dezvoltare au fost nemulțumite de lipsa progreselor în ceea ce privește „pierderile și daunele”, ideea că țările mai bogate ar trebui să le compenseze pe cele mai sărace pentru efectele schimbărilor climatice la care nu se pot adapta.

Finanțarea actuală oferită țărilor pentru a le ajuta să investească în tehnologie verde și în alte direcții pentru reducerea emisiilor și pentru a se adapta la impactul crizei climatice este deja sub nivelul promisiunilor făcute și nu este suficientă pentru a acoperi pierderile, relatează The Guardian.

Dar țările bogate au fost reticente în a conveni asupra unui mecanism de finanțare a pierderilor și daunelor, în parte pentru că o parte din dezbatere a fost încadrată în termeni de „compensare” pentru pierderile lor, pe care țările bogate nu le pot admite.

Cele mai vulnerabile țări în fața problemelor de mediu și afectate în mod disproporționat de consecințele încălzirii globale, reunite în parteneriatul global denumit drept „Climate Vulnerable Forum”, au cerut ca documentul final al COP26 să poarte denumirea de „Pactul de urgență climatică de la Glasgow”. Însă acordul final se va numi „Pactul climatic de la Glasgow”.

Cele mai importante realizări înregistrate la COP26:

- Peste 100 de țări s-au angajat să oprească defrișările de păduri până în 2030 și să protejeze biodiversitatea prin utilizarea durabilă a terenurilor. Acest lucru este important, pentru că copacii pot absorbi cantități mari de CO2.

- La îndemnul SUA și al UE, peste 100 de națiuni s-au alăturat unui program de reducere a emisiilor de metan cu 30% până în 2030. Cu toate acestea, China, Rusia și India, state care degajă cele mai multe emisii de metan în atmosferă, nu s-au alăturat acordului.

- Peste 40 de țări care utilizează cărbunele pentru producerea de energie electrică, printre care Polonia, Vietnam, Canada și Chile, s-au angajat să renunțe la exploatarea acestui combustibil fosil până în 2040. Cu toate acestea, unele dintre cele mai mari economii dependente de cărbune din lume, inclusiv SUA, Australia, China și India, nu au semnat acest acord privind renunțarea la utilizarea și finanțarea cărbunelui.

- 450 de organizații internaționale, care gestionează circa 130 de trilioane de dolari, adică aproximativ 40% din activele private globale, au fost de acord să susțină tehnologia „curată” ca parte a tranziției către o economie globală verde și un sistem energetic ecologic.

- Africa de Sud va primi aproximativ 8,5 miliarde de dolari de la SUA și UE ca ajutor pentru a renunța la cărbune, principala sa sursă de energie. Fondurile vor fi acordate sub formă de împrumuturi și granturi pe o perioadă de cinci ani, pentru ca Africa de Sud să renunțe la centralele pe cărbune, care furnizează aproximativ 90% din energia electrică a țării.

- Aproximativ 45 de guverne din întreaga lume au promis acțiuni urgente și investiții pentru a proteja natura și pentru a trece la moduri mai durabile de agricultură.

- Președintele Ecuadorului a anunțat că țara sa urmează să extindă rezervația protejată din jurul Insulelor Galapagos, considerată una dintre bijuteriile mondiale ale biodiversității. Țara ar adăuga încă 60.000 de km pătrați de ocean protejat celor 130.000 km pătrați care există deja în jurul insulelor.

Foto: togetherband.org

Orice material publicat pe pagina web a I.P. „Agenția Informațională de Stat „Moldpres” este proprietatea intelectuală a Agenției, fiind protejată de legislația privind drepturile de autor și drepturile conexe. Preluarea și/sau folosirea acestora se va face doar cu referință obligatorie la sursă și fără denaturarea textului. Vă mulțumim pentru înțelegere!