Belarusul renunță la neutralitatea nucleară

Minsk, 28 feb. /MOLDPRES/. Referendumul desfășurat în Belarus pe fundalul războiului ruso-ucrainean, transformă țara în forță nucleară, iar Lukașenko, după exemplul lui Putin, devine președinte pe viață, relatează MOLDPRES cu referire la Digi24.

Chestiunea care a fost supusă la vot viza adoptarea sau nu a acestor amendamente ce ar permite întărirea puterilor lui Lukaşenko, care conduce Belarus cu o mână de fier din 1994.

Comisia Electorală de la Minsk a calculat peste 65% pentru nuclearizarea țării. Prezența la vot a fost de peste 78%, potrivit aceleiași surse. Rezultatul nu este nicio surpriză, sub controlul strâns al regimului de la Minsk, care de vara trecută reprimă orice opoziție. Într-o declarație dată la o secție de votare, Lukașenko a spus că îi va cere lui Putin să dea înapoi Belarusului armele nucleare la care a renunțat după căderea Uniunii Sovietice.

Aceste acțiuni propagandistice au avut loc într-un moment în care Ucraina vecină este pradă unei invazii ruse declanşate pe 24 februarie, în timp ce negocieri între ruşi şi ucraineni, anunţate de ambele părţi, ar urma să aibă loc, luni, la frontiera belarusă.

Vor fi introduse în legislație o imunitate judiciară pe viaţă pentru foştii preşedinţi şi introducerea unei limite de două mandate pentru succesorii lui Lukaşenko. Deşi textul Constituţiei nu prevedea o astfel de limită înainte, ea se va aplica începând cu intrarea în funcţie a unui nou preşedinte, ceea ce i-ar permite lui Lukaşenko să rămână la putere până în 2035 dacă va fi reales în 2025.

În noua versiune a Constituţiei, dispare obligaţia ca Belarus să rămână "zonă non-nucleară". Acest articol va fi înlocuit prin altul ce exclude "o agresiune militară de pe teritoriul" belarus.

Falsificarea masivă a alegerilor lui Aleksandr Lukaşenko la preşedinţie în august 2020 a declanşat o mişcare de contestare istorică în această fostă republică sovietică, mişcare violent reprimată de autorităţi, care au întreprins arestări în masă, lichidări de mass-media şi de ONG-uri.

În aceeași manieră s-a procedat în Rusia, unde o reformă constituţională adoptată în 2020 a deschis calea pentru menţinerea la putere a preşedintelui Vladimir Putin până în 2036.

Foto: EPA