O expoziție de week-end a fost deschisă la Muzeul Național de Artă al Moldovei

Chişinău, 7 mai. /MOLDPRES/. Muzeul Național de Artă al Moldovei invită astăzi și mâine publicul la expoziția permanentă de grafică ”#Operadeweekend”, (7-8 mai, program de vizitare 10:00–18:00), informează MOLDPRES.

Potrivit organizatorilor, în acest week-end, #operadeweekend este „Cina cea de taină” (după Tintoretto) de Teodoro Viero (1740-1819), Italia. Teodoro Viero a studiat cu gravorul venețian Niccolo Cavalli, iar la vârsta de 15 ani se stabilește la Veneția pentru a perfecționa arta cioplitului, deschizându-și ulterior propria tipografie. Pe lângă lucrările sale, Viero a realizat reproduceri ale unor lucrări semnate de maeștri venețieni precum Canaletto, Tiepolo și Giovanni Battista Piazzetta, Tintoretto. Transpunerea în gravură a lucrărilor de pictură a fost practicată de mai mulți artiști gravori din diverse perioade. Lucrarea lui Teodoro Viero reprezintă o redare fidelă în gravură a picturii lui Tintoretto.

Spre deosebire de pictor, gravorul, și aici intervine geniul acestuia, dispune de un număr mult mai restrâns de mijloace și procedee pentru realizarea operei sale: în locul pânzei și pensulei - placa și acul sau dăltița de gravat, în locul unei bogate palete de culori – negrul cernelurilor și albul colii de hârtie, iar în locul tușelor de penel care dau expresivitate și senzație spațială imaginii pictate, gravorul se mulțumește cu diverse sisteme de încrucișare a inciziilor pentru a da mai multă profunzime, mai multă soliditate, mai multă verosimilitate volumelor. În același timp, prin multiplicare, gravura oferă un avantaj important, devenind accesibilă unui număr mult mai mare de oameni, care nu au posibilitatea să cunoască lucrările în original. Exagerarea și distorsionarea conștiente și intenționate sunt evidente în lucrările lui Tintoretto. Cina sa de Taină mai ales, o capodoperă a stilului manierist târziu, prezintă un contrast frapant cu Cina de Taină a lui Leonardo da Vinci.

În timp ce Leonardo îl plasa pe Hristos ca punct geometric de focalizare al picturii sale, Hristos al lui Tintoretto se distinge mai ales prin misterioasa sa aureolă, focalizarea îndreptată asupra lui este de cu totul altă natură. Forțele direcționale, cum ar fi masa așezată pe diagonală, privirile personajelor și gesturile, toate conduc ochii privitorului într-un cerc complet, în jurul siluetelor din încăpere. Fumul lumânărilor din candelabru este transmutat în aripi de înger, în timp ce oamenii care servesc la masă și obiectele de fiecare zi utilizate strălucesc într-o lumină mistică. Tabloul comunică profunda taină a Cinei din Urmă, sugerând transformarea materiei în spirit. Ca și în celelalte versiuni ale Cinei cea de taină, și în această pânză artistul își plasează personajele într-un mediu familiar. Unii dintre ucenici încearcă să se apropie de Iisus, în timp ce alții împart pâinea unor cerșetori și unui copil, distribuiți în jumătatea dreaptă a lucrării. Iuda, văzut din spate, iese în evidență față de celelalte personaje, purtând la brâu o pungă cu banii pe care i-a primit pentru trădarea lui Hristos.

Potrivit directorului general MNAM, Tudor Zbârnea, lucrările de grafică fac parte din categoria celor mai sensibile obiecte muzeale în ceea ce priveşte influenţa factorilor exteriori. „Expunerea lor pentru o perioadă mai îndelungată de timp poate afecta starea de conservare a acestora”, a subliniat directorul instituției, iar directorul adjunct MNAM, Lucia Postică  a spus că proiectul expozițional #operadeweekend are drept scop promovarea patrimoniului muzeal, în general, și a lucrărilor de grafică universală în special. ”Totodată, ne dorim ca prin intermediul acestuia să atragem interesul unui număr cât mai mare și mai divers de vizitatori asupra cunoașterii valorilor culturale universale care se păstrează în colecțiile Muzeului Național de Artă al Moldovei”, a menționat Lucia Postică.