ro ru en

Agenția
Informațională
de Stat

O expoziție de week-end a fost deschisă la Muzeul Național de Artă al Moldovei

09:36 | 14.05.2022 Categorie: Cultură

Chişinău, 14 mai. /MOLDPRES/. Muzeul Național de Artă al Moldovei invită astăzi și mâine publicul la expoziția permanentă de grafică ”#Operadeweekend”, informează MOLDPRES.

În acest week-end, #operadeweekend este lucrarea „Lucreția torcând” de danezul Joel Ballin. Artistul s-a născut pe 22 martie 1822 la Vejle și a murit la Copenhaga în 1885, pe 21 martie. La vârsta de 11 ani părăsește confortul familiei pentru a merge la Copenhaga să studieze pictura. Însă studiile sale în cadrul Academiei de Artă nu progresau în ritmul dorit, pentru că Ballin trebuia să muncească ca să își câștige existența și a-și plăti școala, și abia la 20 de ani termină studiile, ceea ce în vremea respectivă se considera târziu. În 1846 artistul își dorește să plece la Leipzig pentru a evolua în studiul artelor, însă la scurt timp realizează că nu este o perspectivă în această ramură fără studiul amănunțit al gravurii. Grație unei expoziții personale, guvernul danez îi acordă în 1848 o bursă de studiu la Paris.

Fiind constrâns de războiul franco-german din 1870, se mută la Londra. Bursele de studiu îi permit să călătorească împreună cu soția sa, Helene Levin, și îi aduc totodată notorietate în administrațiile cultural-social daneze, devine un ambasador al graficii daneze din acea perioadă. În 1861 obține Medalia de Aur la Expoziția de la Paris, iar în 1862, după ce expune o mare colecție de gravuri în cadrul expoziției la Palatul Charlottenborg, Copenhaga, i se înmânează Ordinul Dannebrog. În 1883, Ballin a fost chemat de la Londra la Copenhaga pentru a deveni profesor de tineri gravori și pentru a reproduce importante opere de artă daneze. El nu a trăit însă suficient de mult pentru a deveni fondatorul vreunei școli artistice.

Lucrarea „Lucreția torcând” este o replică după pictura „Preparing for The Festival” de Pierre Oliver Joseph Coomans (1816 - 1889). Coomans, de origine belgian, avea o predilecție pentru scenele istorice. În această lucrare, Lucreția este înconjurată de către servitorii ei, lucrând împreună, iar dintr-un colț al încăperii este privită de Sextus, fiul ultimului rege al Romei și soțul acesteia, cel din urmă fiind fericit că are o soție virtuoasă.

Potrivit Tamarei Diaconescu, șef secție grafică, artiștii din toate epocile au abordat cu scrupulozitate și responsabilitate subiectele din care s-au inspirat. Deseori, aceeași temă era interpretată în mod diferit, în conformitate cu viziunile autorilor. Una dintre temele care a captivat gândurile și imaginația mai multor artiști a fost istoria Lucreției, fiica lui Spurius Lucretius, prefect al Romei, a cărei soartă a jucat un rol important în tranziția statului roman de la regat la republică (a. 510). Deși nu au existat surse contemporane, istoricul roman Titus Livius și istoricul greco-roman Dionisie din Halicarnas au căzut de acord că a existat o asemenea femeie, care s-a sinucis după ce a fost violată de Sextus Tarquinius, fiul mai mic al regelui etrusc. Incidentul a stârnit nemulțumire față de metodele tiranice ale ultimului rege al Romei, Lucius Tarquinius Superbus, care au dus la căderea regatului.

„Conform uneia dintre versiunile acestei istorii, în timpul unui răgaz între lupte, fiii regelui etrusc și Collatinus, soțul Lucreției, au început să discute despre soțiile lor. Fiecare își lăuda soția, cât este de virtuoasă și de fidelă. Ca să se convingă că este așa sau altfel, Collatinus a propus să meargă acasă la fiecare și să vadă cu ce se ocupă acestea. Încălecând pe cai, în câteva ore au ajuns la Roma. Soțiile fiilor regelui au fost surprinse în timp ce chefuiau cu prietenele lor. Când au intrat în casa lui Collatinus, au văzut-o pe Lucreția (cum se cuvine unei virtuoase matroane romane) înconjurată de slujnicele sale, torcând împreună cu ele. Astfel, disputa a fost câștigată de Collatinus, dar, cu ce preț? Anume această scenă este reprezentată în gravura lui Joel Ballin, care constituie o elaborare deosebită, când, în prim-plan, apar virtuțile Lucreției”, a spus Tamara Diaconescu.

Lucrările de grafică fac parte din categoria celor mai sensibile obiecte muzeale în ceea ce privește influența factorilor exteriori. „Expunerea lor pentru o perioadă mai îndelungată de timp poate afecta starea de conservare a acestora”, a menționat Tudor Zbârnea, director general MNAM.

Orice material publicat pe pagina web a I.P. „Agenția Informațională de Stat „Moldpres” este proprietatea intelectuală a Agenției, fiind protejată de legislația privind drepturile de autor și drepturile conexe. Preluarea și/sau folosirea acestora se va face doar cu referință obligatorie la sursă și fără denaturarea textului. Vă mulțumim pentru înțelegere!