ro ru en

Agenția
Informațională
de Stat

Cântărețul Nicolae Sulac ar fi împlinit 86 de ani

08:19 | 09.09.2022 Categorie: Cultură

Chişinău, 9 sep. /MOLDPRES/. Regretatul cântăreț de muzică populară Nicolae Sulac, Artist al Poporului, cavaler al „Ordinului Republicii” şi laureat al Premiului de Stat, fost solist al Orchestrei de muzică populară ”Lăutarii”, considerat ”rapsod al neamului”, ar fi împlinit astăzi 86 de ani, notează MOLDPRES.

S-a născut în 1936 în satul Sadâc, județul Cahul, în prezent raionul Cantemir. Copilăria şi-a petrecut-o într-un orfelinat. Tot acolo au ajuns sora Elena şi fratele Ion. 

Autodidact. A debutat în calitate de solist al Capelei Corale „Doina” a Filarmonicii din Chișinău (1959-1960). A fost solist al Orchestrei Cinematografului „Chișinău” condusă de maestrul Isidor Burdin (1960-1961), în orchestrele „Mugurel” (1961-1965), „Fluieraș” (1965-1970) și „Lăutarii” (1970-1986) ale Filarmonicii din Chișinău.

A cântat în spectacolele „Crai nou” de C. Porumbescu, „Moș Ciocilan” și „Noaptea Sfântului Gheorghe” de T. Flondor. A fost solist în Orchestra Ansamblului „Joc”, cu care a avut turnee prin Moldova, fostele republici sovietice, Finlanda, Franța, Germania, Iugoslavia, Polonia ș. a. Pentru a-și completa repertoriul, aduna de prin satele Moldovei cele mai frumoase creații populare. A înregistrat la Radio Chișinău peste 100 de cântece folclorice. El însuși a compus cântece, majoritatea fiind incluse în Fonoteca de Aur a Republicii Moldova. Printre acestea se numără: „Într-o iarnă, lungă, grea”, „Tinerețe, tinerețe”, „Doina mea în codru-i scrisă”, „Puii cucului”, „Ce frumos mai cântă cucul”, „Balada Mioriţa”, „Foaie verde cinci chiperi”, „Foaie verde matostat”, „Frumoase-s nunțile-n colhoz”, „Sunt din plaiuri moldovene”, „Mamă, mamă, dor de mamă”, „În Moldova m-am născut”, „Nistrule, ce curgi la vale”, „Foaie verde grâu mărunt” și multe altele.

În amintirea lui, mai mulţi interpreți au alcătuit cântece, precum: Ion Dolănescu – „Plânge Basarabia, c-a pierdut o mare stea: o floare de liliac, pe Nicolae Sulac”; Arsenie Botnaru – „Visul lui Sulac”, Nicolae Ciubotaru – „Frumusețea va trăi, cât Sulac s-ar auzi”, Ion Florea – „Sulac mi-a fost alinare”, Alexandru Lozanciuc – „Mi-aduc aminte vorba lui Sulac”. A colaborat cu Isidor Burdin, Serghei Lunchevici, Vasile Goia, Dumitru Blajinu, Nicolae Botgros, Ion Dascăl, Petre Zaharia, Ilie Bratu, Petrică Sârbu, Leonid Moșanu, Constantin Baranovschi ş.a. Și-a încercat talentul și în proză. În 1997 la Editura ”Știința” i-a apărut cartea de nuvele ”Vorbă lungă, bogăția omului”. 

În 1964 i se conferă titlul „Artist Emerit”, în 1967 –  cel de „Artist al Poporului” din R. Moldova și în 1989 – cel de ”Artist al Poporului din URSS”. În 1982 i-a fost acordat Premiul de Stat, iar în 1992 - „Ordinul Republicii”. S-a stins din viață la 8 aprilie 2003, la Chișinău, la vârsta de 66 de ani.

Regretatul cineast și scriitor Emil Loteanu afirma că ”Nicolae Sulac nu știa cine este Nicolae Sulac, el aparținea unui timp, unei epoci, unui popor... Când cântă Nicolae Sulac, noi regenerăm cu toții... ”.  În context, regretatul scriitor Andrei Strâmbeanu a subliniat că Nicolae Sulac a înscris o pagină nouă în folclorul românesc, iar fostul director al Filarmonicii Naționale, Mihail Murzac a remarcat că distinsul interpret este o legendă vie a neamului nostru.

În prezent numele său îl poartă Palatul Național din Chișinău (din 2012), un festival național de muzică al tinerilor interpreți de folclor, Școala de muzică din orașul Florești și Liceul Teoretic cu profil de arte din capitală.

img22006731

img22006731

img22006731

img22006731

Orice material publicat pe pagina web a I.P. „Agenția Informațională de Stat „Moldpres” este proprietatea intelectuală a Agenției, fiind protejată de legislația privind drepturile de autor și drepturile conexe. Preluarea și/sau folosirea acestora se va face doar cu referință obligatorie la sursă și fără denaturarea textului. Vă mulțumim pentru înțelegere!