ro ru en

Agenția
Informațională
de Stat

Republica Moldova 30 de ani de independență

“Cronica Basarabiei 1918-1944″ – mărturii din presa timpului și imagini de epocă

CRONICA BASARABIEI 1918-1944. O carte de istorie pură. The BASARABIA’S CHRONICLE: 1918-1944. A pure history book Alexandru BUDIŞTEANU 100 PAGINI DE ISTORIE Abstract: The BASARABIA’S CHRONICLE 1918-1944, the authors Vlad Darie and Mihai Potârniche, is a unique book in Basarabian, Moldovan and Romanian cultural landscape of our nation. The book is dedicated to the tumultuous history of Bassarabia and consists of three chapters: 1918-1924 - the Act of Union of Bassarabia with Romania-Romanian Administration Installation – the Romanian-Soviet Conflicts; (II). 1925-1939 - The Political, economic and cultural development of Bassarabia in Romania – the Soviet Claims; III. 1940-1944 - The Second World War and its impact on the fates of Bassarabia. The written materials are cronological order arranged and each chapter holds an important photographic background. De la bun început acestei cărţi i se poate aplica motto-ul: „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris”. Iar autorii sunt Vlad Darie şi Mihai Potârniche. Calificativul de frumoasă se aplică practic tuturor aspectelor analizate. Cartea este frumoasă, pentru că aşa o vezi şi aşa este şi atunci când o iei în mână. Cartea este frumoasă şi după ce o răsfoieşti şi după ce o citeşti, dar şi când te gândeşti la ea, ca la o amintire care se impune. Acest volum de 432 de pagini destul de mari, pre-zentat elegant, îi satisface şi pe cei, care vor să se bucure estetic, dar şi pe cei care vor să afle informaţii pre- ţioase şi corecte despre istoria zbuciumată a acestui pământ, care, găsindu-se „în calea tuturor răutăţilor”, confirmă, pe de o parte valoarea acestei vechi evaluări a poziţiei geografice a acestui colţ de ţară, dar şi pe de altă parte, provocarea istoDoctor arhitect. Membru în Consiliul Ştiinţific al Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului (INST) al Academiei Române. Preşedinte Emerit al Filialei din România a Uniunii Internaţionale a Vorbitorilor de Limbă Engleză (ESU). Doctor Honoris Causa al Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi – Republica Moldova. Preşedintele Fundaţiei Culturale „Alexandru Budişteanu”. Ofiţer al Ordinului Na- ţional Serviciul Credincios al României. rică permanentă, la care Basarabia trebuie să răspundă de peste 200 de ani. Vreau să menţionez de la bun început, că lucrarea are un principiu de compunere, care îi face cinste. Autorii te previn, că este vorba despre „mărturii din presa timpului şi imagini de epocă”. Astfel, o cantitate impresionantă de informaţii scrise şi imagini fotografice îţi permite să-ţi faci o idee bine documentată asupra problemelor analizate, reflectând un efort impresionant de documentare. Ne dăm seama, că nu a fost uşor să se învestigheze surse atât de numeroase şi variate, provenind din zone istorice, publicistice şi statale, atât de diferite, referitoare la istoria zbuciumată a acestui pământ numit Basarabia. Cu atât mai meritoriu este efortul autorilor şi colaboratorilor, care au accesat muzee, arhive, biblioteci şi alte numeroase instituţii şi agenţii specializate importante din Republica Moldova şi România, care au contribuit în mod hotărâtor la oferirea de materiale informative de prim rang. Orice cercetător sau simplu cititor este răsplătit prin faptul, că i se prezintă materiale, care ar fi necesitat un efort extrem de dificil şi îndelungat, pentru a afla tot ce i se pune la dispoziţie în mod atât de convenabil şi eficient. Iar numărul celor, pe care nu-i pot lăsa indiferenţi trecutul, prezentul şi viitorul Basarabiei, este fără îndoială de ordinul milioanelor de persoane. Iată deci care este amploarea publicului, căruia i se adresează această carte. Desigur că despre Basarabia s-au scris numeroase cărţi, unele fiind cărţi de căpătâi, înglobate nu numai în ştiinţa şi cultura română, dar şi în cea internaţională. Totuşi cartea de faţă are un conţinut şi un aspect unic, începând cu structura şi forma sa. Diviziunea cărţii în trei părţi fundamentale mi se pare foarte judicioasă, orientând cititorul de la bun început, către marile perioade importante, care fac obiectul de studiu al cărţii. Astfel este vorba despre: I. 1918-1924 - Actul unirii Basarabiei cu România - Instalarea administraţiei româneşti – Conflictele românosovietice; II. 1925 - 1939 - Dezvoltarea politică, economică şi culturală a Basarabiei în compo-nenţa României – Pretenţiile sovietice; III. 1940 – 1944 - Cel de al doilea război mondial şi impactul lui asupra destinelor Basarabiei. Iar fiecare dintre cele trei mari capitole conţine în ordine cronologică materiale scrise, precum şi un important fond fotografic. Materialele au fost judicios selecţionate, putându-se afirma, fără a greşi, că nu există materiale neinteresante sau care nu contribuie cu ceva la cunoaşterea epocii studiate. Iar unele frapează prin noutatea lor, ajutândune să înţelegem mai bine evenimentele şi circumstanţele producerii lor. In ceea ce PAGINI DE ISTORIE 101 mă priveşte, deşi am trăit în timpul copilăriei şi adolescenţei în Basarabia, iar după aceea am urmărit toata viaţa mea tot ce se întâmpla peste Prut, am aflat numeroase lucruri, pentru care le sunt recunoscător celor care au trudit asupra acestei cărţi, pe care o declar - cu toată răspunderea - unică. Probabil că şi alţI cititori basarabeni vor avea acelaşi gen de reacţie citind cartea. Iar cei care nu sunt basarabeni - fiind români sau nu - vor descoperi o lume originală şi complexă, pe măsura spaţiului geografic şi istoric, situat aici la limita şi interferenţele a două lumi diferite şi importante, care pot sluji drept repere şi pot oferi experienţe demne de a fi cunoscute. Mi s-au părut deosebit de interesante materialele referitoare la reacţiile ostile ale puterii sovietice, faţă de unirea Basarabiei cu România, inclusiv materialele care apăreau şi dincolo de Nistru, într-o limbă „moldovenească”, limbă pentru mine extrem de interesantă şi instructivă, ca experiment politic al epocii. Mă refer de exemplu la materialele din „Plugarul roş”, „Comsomolistul Moldovei” şi nu numai. La acestea se adaugă informaţiile foarte bine alese din publicaţiile sovietice centrale şi regionale, precum şi informaţiile echivalente din presa românească. Recunosc faptul că adesea aceste informaţii sunt noutăţi pentru mine, care îmi completează în mod fericit cultura mea istorică şi culturală. In ceea ce mă priveşte, m-a interesat bineînţeles în mod deosebit ceea ce se întâmpla în oraşul meu de suflet - Bălţi. Iar unele lucruri nu le-am ştiut. De asemenea m-a interesat foarte mult fondul fotografic, care mi-a completat imaginea, pe care o aveam asupra unei lumi, la care continui să ţin atât de mult. Un alt element important pentru mine a fost imaginea membrilor Sfatului Ţării. Am văzut 102 PAGINI DE ISTORIE multe fotografii de grup ale membrilor Sfatului Ţării, dar nu puteam să descopăr imaginea unui membru din grup, care mă interesa, deoarece avea acelaşi nume de familie cu mine. Este vorba despre Ignatie Budişteanu. Şi mai interesant este faptul, că eu m-am născut la Pârliţa-Târg, care în anul 1928 se găsea în judeţul Iaşi. Apoi a intrat în componenţa judeţului Bălţi, iar în prezent se găseşte în raionul Ungheni. Ignat Budişteanu a fost membru în Sfatul Ţării, având ca loc de domiciliu chiar localitatea mea de naştere. Deşi aveau acelaşi nume de familie, tatăl meu şi cu el nu au fost rude. De asemenea, la Pârliţa în perioada naşterii mele nu s-au găsit urme ale locuirii sale anterioare acolo. Deşi arborele meu genealogic începe în 1729, nu am putut stabili nici o relaţie cu Ignatie Budişteanu. Despre acest deputat, participant pozitiv la actul unirii Basarabiei cu România, aveam detalii din cartea lui Iurie Colesnic „Generaţia unirii”. Dar nu-l cunoşteam apărând în cadrul deputaţilor. Şi iată că se produce momentul mult dorit. Am în mână cartea despre care discutăm, şi la paginile 96-97 se găseşte o fotografie de ansamblu a deputaţilor. Mă uit cu grijă la fiecare dintre ei şi din nefericire Ignatie Budişteanu lipseşte. Continui. Ajung la ultimul rând de jos, mai sunt doar două imagini şi deodată descopăr un domn cu cravată şi mustaţă, pen-ultimul, iar pe imagine scrie: „I. Budişteanu”! În sfârşit mult aşteptatul tiz al meu capătă şi aspectul dorit. Iată un motiv foarte concret prin care pot exemplifica, ce reprezintă pentru mine - printre altele - cartea la care mă refer în rândurile de faţă. Ca o părere generală vreau să sublinez faptul, că una din calităţile fundamentale şi poate chiar cea principală a cărţii, este aceea, că autorii nu agresează cititorul, impunându-i un anumit punct de vedere. Autorii îţi prezintă datele, respectiv faptele şi oglindirea lor în mas-media, în mod impersonal, lăsându-te pe tine cititor, sa tragi concluziile care se impun. Mi se pare că aceasta este maniera cea mai convingătoare şi în acealaşi timp elegantă, de a aborda o problemă: laşi adevărul să vorbească el singur. Nicăieri în carte nu există condamnări, acuzaţii sau laude şi aprecieri subiective. Cartea demonstrează în acest mod, că nu este o lucrare de propagandă sau de luptă polemică. Lucrarea arată, că dacă ai de partea ta adevărul, îţi poţi permite pur şi simplu să prezinţi lucrurile aşa cum au fost. Felicitările mele se adresează astfel autorilor, pentru că au ştiut să creeze o carte unică în peisajul cultural basarabean, moldovenesc şi românesc al neamului nostru atât de unitar. Iar străinii, respectiv atât prietenii, cât şi neprietenii noştri, care se găsesc în mijlocul nostru, în jurul nostru sau chiar departe de noi, pot şi ei să ne cunoască şi să ne înţeleagă mai bine, aflând lucruri fundamentale şi adevă- rate, despre o perioadă istorică fundamentală şi ea - prezentată în mod adevărat. Iar cunoaşterea - fără excepţie - se găseşte la baza tuturor hotărârilor şi atitudinilor noastre, fiind decisivă pentru a modela – de asemenea fără excepţie - comportamentul şi relaţiile dintre oameni. În încheiere recomand călduros citirea cărţii de căpătâi, care se cheamă „Cronica Basarabiei 1918 -1944”. 103 PAGINI DE ISTORIE.