ro ru en

Agenția
Informațională
de Stat

Raport SUA: Ţări europene au ripostat ingerinţelor Rusiei

Adoptarea Legii anti-propagandă este, concomitent cu eforturile privind restabilirea controlului Republicii Moldova asupra frontierei de est, un prim răspuns rezonabil și prompt la războiul hibrid dus împotriva țării noastre, componentele căruia au fost vizibile, iar efectele dezastruoase. Este suficient să amintim despre încurajarea și sprijinul economic și militar pentru teritoriul secesionist; implicarea directă a Armatei a 14-a în războiul pentru independența și integritatea teritorială a Moldovei; descurajarea proceselor de integrare a minorităților naționale în societatea moldovenească și stimularea nostalgiilor sovietice; impunerea sancțiunilor economice cu o tentă vădit politică; discreditarea permanentă a valorilor fundamentale ale civilizației europene: stat de drept, separația puterilor, alegeri libere, economie de piață funcțională, etc; ingerințe în exercițiul politic, inclusiv în alegerile de toate nivelurile; implicarea structurilor Patriarhiei ruse în procesul electoral și critica constantă a modelului european de dezvoltare, fapt constatat și de Curtea Constituțională a Republicii Moldova; dezinformarea, manipularea și propaganda prin intermediul mass-media și a rețelelor sociale; discreditarea guvernelor pro-europene; stimularea în rândul cetățenilor a sentimentului de frică și neîncredere în viitor.

Toate aceste elemente sunt vizibile, incontestabile și subminează eforturile de a construi un stat democratic și dezvoltat. Majoritatea statelor europene au conștientizat pericolele enorme pe care le comportă războiul hibrid și, în special, componenta sa cea mai eficientă – războiul informațional. În acest context, reproducem secvențe din Raportul elaborat de membri democraţi ai Comisiei pentru Relaţii Externe din Senatul SUA privind măsurile europenilor pentru contracararea războiului informațional rusesc:

„În urmă cu peste 20 de ani, Vladimir Putin a obţinut şi a consolidat puterea prin exploatarea practicilor de şantaj, temerilor de terorism şi război. Începând de atunci, liderul rus a combinat aventurismul militar şi agresiunile în străinătate cu propaganda şi actele de reprimare politică la nivel intern, pentru a convinge publicul intern că va restabili măreţia şi poziţia respectabilă a Rusiei pe scena mondială. Vladimir Putin a oferit putere serviciilor de securitate şi le-a folosit pentru a-şi consolida controlul la nivel politic, social şi economic (...)", se arată în raportul intitulat „Atacul asimetric al lui Vladimir Putin asupra democraţiei în Rusia şi Europa: Implicaţiile pentru siguranţa naţională a SUA". 

Sistemele democratice, precum Statele Unite şi naţiunile din Europa, sunt considerate provocări de către Vladimir Putin, deoarece „sunt alternative atrăgătoare la sistemul său corupt şi infracţional" şi pentru că ţările cu o guvernare transparentă, stat de drept şi presă liberă rezistă mai bine corupţiei răspândite în afara graniţelor Rusiei, precizează raportul. „Prin urmare, Vladimir Putin a fixat ca prioritate a regimului său atacarea democraţiilor din Europa şi SUA şi subminarea NATO, de care, timp de peste 70 de ani, depind pacea şi prosperitatea Europei. Liderul rus a utilizat serviciile de securitate, presa, companii publice şi private, grupuri de crimă organizată, organizaţii sociale şi religioase pentru dezinformare, influenţarea alegerilor, alimentarea corupţiei, ameninţarea securităţii energetice (...)", se arată în document.

Raportul constată că Uniunea Europeană şi NATO au luat măsuri pentru contracararea ingerinţelor Rusiei. „Şi unele organizaţii nonguvernamentale şi institute de cercetare au lansat programe regionale pentru contracararea dezinformării. (...)". Un efort de acest gen este „Iniţiativa de Informare privind Instrumentele utilizate în Conflicte, administrată de Centrul pentru Analizarea Politicilor Europene (Center for European Policy Analysis - CEPA), un institut american cu filiale în Europa. Programul monitorizează conţinutul şi tehnicile pentru dezinformare folosite asupra Belarusului, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei şi României", se menționează în raport.

„Ţări europene s-au opus proiectului Gazoductului Nord Stream 2, care ar putea face Europa mai dependentă de resursele energetice ruse. În vara anului 2016, liderii din Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi România i-au trimis o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene în care și-au exprimat preocuparea că proiectul gazoductului Nord Stream 2 ar putea genera «consecinţe geopolitice destabilizatoare» şi ar «prezenta anumite riscuri privind securitatea energetică», în special prin creşterea dependenţei ţărilor central şi est-europene de gazul rusesc", subliniază raportul.

Rusia a avut operaţiuni de influenţare a campaniilor electorale în 19 state din Europa, subliniază documentul, acuzând Kremlinul că a lansat „un atac intens pentru subminarea democraţiei şi principiilor statului de drept în Europa şi în Statele Unite". Printre ţările europene care au fost vizate de ingerinţe ruse - atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, acte de corupţie, tentative de asasinat şi operaţiuni militare, raportul menţionează Ucraina şi Georgia. „Atacuri asimetrice asupra democraţiei", pentru influenţarea rezultatelor alegerilor, au fost lansate şi asupra Marii Britanii, Franţei şi Germaniei. Aceste ţări, alături de Finlanda şi Estonia au reacţionat rapid şi eficient la acţiunile Rusiei, precizează raportul senatorilor democrați americani.