A fost dezvelită o placă memorială în onoarea intelectualilor care și-au pus semnătura pe Scrisoarea celor 66

Chişinău, 17 sep. /MOLDPRES/. Biblioteca Națională a Republicii Moldova, la inițiativa șefului statului, Maia Sandu, a dezvelit astăzi placa memorială în onoarea intelectualilor care și-au pus semnătura pe Scrisoarea celor 66, la 33 de ani de la publicarea Scrisorii deschise, în ziarul “Învățământul public” (17 septembrie 1988). Această placă aduce un omagiu elitei intelectuale care publicase în ziarul „Învățământul public” de la Chișinău o scrisoare deschisă, adresată autorităților fostei Republici Sovietice Socialiste Moldovenești, prin care solicitau revenirea la alfabetul latin și declararea limbii române drept limbă de stat, informează MOLDPRES.
În debutul manifestării, directorul instituției, Elena Pintilei a menționat că, în acea Scrisoare deschisă,  adresată punctual Comisiei interdepartamentale formate de Prezidiul fostei instituții legislative de la Chișinău pentru ”studierea istoriei și problemelor dezvoltării limbii moldovenești”, se pleda ferm pentru stoparea experimentului rușinos al lingvisticii sovietice privind cele ”două limbi distincte romanice la nord de Dunăre”, adică în România și RSS Moldovenească.
Potrivit sursei citate, prin formularea acestei cerințe, ca și prin pledoaria revenirii la scrisul latin și acordării statutului de limbă de stat limbii materne, limbii române, era sfidată întreaga politică lingvistică a regimului. Impactul acestui apel a fost enorm, dând un impuls puternic descătușării conștiinței civice și energiilor populare în sprijinul revendicărilor formulate, finalizând, la nici un an distanță, cu declararea limbii materne drept limbă de stat și revenirea la alfabetul latin. Scriitori, oameni de cultură și știință, printre primii punându-și semnătura scriitorul Bogdan Istru, lingviștii Marc Gabinschi, Arcadie Evdoșenco, Vasile Bahnaru, Alexandru Burlacu, Constantin Tănase, urmați de Vladimir Beșleagă, Iraida Condrea, Valentin Mândâcanu, Emil Loteanu, Gheorghe Malarciuc, Aurelian Silvestru, Dinu Mihail ș.a. Ultimul semna regretatul publicist Vlad Pohilă, unul dintre cei trei inițiatori ai Scrisorii, alături de Emil Mândâcanu și matematicianul Viorel Cibotaru.
”Cei trei au scris aparte anumite fragmente pe care le-au unit ulterior într-un singur demers. Conștienți de riscurile la care se expuneau, se semna în condiții de conspirativitate în particular, într-o cameră la Muzeul de Literatură al Uniunii Scriitorilor din Moldova, fiecare punându-și semnătura pe o foaie albă, pentru a păstra discreția asupra acestei inițiative. Astăzi, mulți din cei 66 nu mai sunt în viață, dar pasul pe care l-au făcut atunci le-a înscris numele în analele mișcării de emancipare politică și națională. Să nu uităm de Silviu Berejan, Nicolae Corlăteanu, Anatol Ciobanu, Virgil Mândâcanu, Ion Dumeniuk, Vlad Pohilă ș.a., lingviști, poeți, matematicieni, istorici sau biologi, toți cei care au făcut echipă în jurul acestei cauze ce ne servește nouă, astăzi, confortul de a vorbi în limba română și de a scrie în alfabet latin”, a mai spus Elena Pintilei.
Prezent, la eveniment, ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a afirmat că pe vremea respectivă, riscurile de a semna o asemenea scrisoare erau extrem de mari, încât puteai să  ajungi la balamuc pentru asemenea inițiative. ”Foarte multă lume ar fi semnat sub acest document, dar iată anume cei 66 de reprezentanți ai intelectualității din RSS Moldovenească au avut curajul să semneze scrisoare respectivă pentru a arăta întregii societăți că se poate, că vrem să revenim la grafia latină și să declarăm limba română drept limbă de stat. A fost un început foarte ambițios și foarte promițător. În acel moment, noi toți credeam că doar în câțiva pași noi vom ajunge la adevărul istoric, la revenirea la normalitate a existenței noastre, dar iată că au trecut deja 33 de ani la acel punct. Și sarcina generațiilor care vin este să înțeleagă ce s-a întâmplat și să ducă la bun sfârșit acele idealuri pe care noi toți le-am împărtășit și am sperat să fim martori ale acestor realizări. Mă închin în fața tuturor semnatarilor aceste scrisori. Mă adresez tinerilor: nu pierdeți acest moment de a înțelege și de a vă aprinde flacăra lumânării pe care o duceți prin viața Dvs. de la această candelă, care sunt acțiunile pline de curaj și de demnitate ale generaților anterioare, care au pornit mișcarea de eliberare și renaștere națională”, a subliniat oficialul.
În cadrul manifestării au mai luat cuvântul scriitorii Arcadie Suceveanu și Vladimir Beșleagă, profesorii universitari Arcadie Barbăroșie și Iraida Condrea, ziaristul Dinu Mihail, doctorul în filologie, Emil Mândâcanu ș.a.