Actorul și regizorul Ion Ungureanu ar fi împlinit 86 de ani

Chişinău, 3 aug. /MOLDPRES/. Regretatul actor și regizor Ion Ungureanu, ex-ministru al Culturii și Cultelor, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, laureat al Premiului Național, deținător al ”Ordinului Republicii”, Artist al Poporului, ar fi împlinit ieri 86 de ani, informează MOLDPRES.
Ion Ungureanu s-a născut în 1935 în satul Opaci, raionul Căușeni. După absolvirea școlii medii din Căușeni, a studiat la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic ”Ion Creangă” din Chișinău (1952-1955), în 1955-1960 - la Școala Superioară de Teatru ”Boris Șciukin” din Moscova, după care a urmat Cursurile superioare de regie de pe lângă Institutul de artă cinematografică ”A. V. Lunacearski” din Moscova (1963-1964).
După absolvirea studiilor actoricești, devine actor și regizor la Teatrul Republican pentru copii și tineret ”Luceafărul” (1960-1972). A ocupat și funcția de director al Teatrului ”Luceafărul” (1964-1971). Este acuzat de naționalism și nevoit să părăsească RSS Moldovenească. Pleacă la Moscova, unde lucrează ca regizor la Teatrul Armatei (1977-1989). Stabilit cu traiul la Moscova (1972), în paralel cu activitatea în teatru și cinematografie, a predat arta actoricească la Școala Superioară de Teatru ”B. Șciukin” din Moscova. 
Ion Ungureanu a realizat spectacolul din dramaturgia lui Ion Druță ”Păsările tinereții noastre”, pus în scenă la Teatrul Mic din Moscova (1972) și la Teatrul Dramatic Estonian din Tallinn (1973). Mai târziu, fiind numit regizor la Teatrul Armatei din Moscova (1977-1989), a montat spectacolele ”Sfânta sfintelor” (1977) și ”Biserica albă” (1988) de Ion Druță. A colaborat și la Teatrul ”Sovremennik” din Moscova, unde a montat spectacolul ”Doctorul Stockman” de H. H. Ibsen (1978).
A debutat în cinematografie în anul 1958 în filmul ”Când omul nu-i la locul lui”, prima peliculă artistică realizată la studioul "Moldova-film". A jucat în 25 de filme. Rolurile sale cele mai cunoscute au fost Boris Grădinaru din ”Când omul nu-i la locul lui” (1958), Sfântul Petru din ”Se caută un paznic” (1967) și cel din pelicula ”Favoritul” (1976). De asemenea, a dublat zeci de filme în limba română. A regizat mai multe filme la televiziunea centrală din Moscova.
În anul 1989 revine în Republica Moldova. Deține funcția de ministru al Culturii și Cultelor (1990-1994), apoi pe cea de vicepreședinte al Fundației Culturale Române din București (1995-2005). A fost deputat în primul Parlament al R. Moldova. În calitate de ministru a repus în centrul Chișinăului statuia lui Ștefan cel Mare. Ion Ungureanu a fost distins cu titlurile de Maestru Emerit în Arte al Federației Ruse (1981), Artist al Poporului din R.S.S. Moldovenească (1989), decernându-i-se și Premiul "Intervidenie" pentru filmul televizat "Lika" (Plovdiv, Bulgaria, 1981) și Premiul de Stat (1990). Este Doctor Honoris Causa al AŞM (2009), cavaler al „Ordinului  Republicii” (2009) și laureat al Premiului Național (2011). În 2015 i se conferă titlul de cetățean de onoare al municipiului Chișinău. Ion Ungureanu a fost, de asemenea, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. A publicat volumul ”Teatrul vieții mele în trei acte și fără antracte”, iar în 2018 i-a apărut post-mortem cartea ”Drumul lung către noi înșine…”, îngrijită de către redactorul Victoria Fedorenco.
Ion Ungureanu s-a stins din viață la 28 ianuarie 2017 la București, la vârsta de 81 de ani, fiind înmormântat cu onoruri  militare la Cimitirul Central  din str. Armenească din Chișinău.