Cinci cercetătoare au editat o carte despre opera literară ca dialog și relație

Chişinău, 2 feb. /MOLDPRES/. O monografie colectivă, intitulată „Opera literară ca dialog și relație. Noi modele critice: Dialogica, Imagologia, Sociocritica, Critica orientată către cititor, Ergocritica” (492 de pagini), ale cărei autoare sunt Aliona Grati (coordonatorul lucrării), Elisaveta Iovu-Macari, Oxana Popa, Diana Dementieva și Rodica Gotca, a apărut zilele acestea la o editură din Chișinău, informează MOLDPRES.
Solicitată de agenție, criticul și istoricul literar Aliona Grati, doctor habilitat în filologie, a menționat că pare incredibil, dar la Chișinău s-a configurat un grup de tinere, care au ales să cerceteze în spațiul complex și fascinant al teoriei literaturii.
”În pofida unei tradiții a locului slab manifestată și a unui dezinteres cvasigeneral pentru științele umaniste, cercetătoarele Elisaveta Iovu-Macari, Oxana Popa, Diana Dementieva și Rodica Gotca au insistat temerar să-și susțină tezele de doctorat la specialitatea, tot mai ocolită, a teoriei literaturii. Sunt discipolele mele, cu excepția Rodicăi Gotca care și-a finalizat de curând anii de doctorat, toate tinerele au titlul de doctor în filologie. Am avut norocul să le orientez atenția asupra problemelor conceptuale ale literaturii, să le focalizez cercetările asupra felului în care investigarea limbajului literar s-a adaptat la descoperirile științelor în general. În acest volum chestionăm critica literară în capacitatea ei de a înțelege și de a evalua modurile de reprezentare artistică a lumii contemporane. Am descris cinci modele de critică literară care s-au configurat în secolul trecut, crescând din tulpina dialogismului”, a subliniat cunoscutul critic și istoric literar.
Fiecărui model de critică i se acordă 80 de pagini în volum. Dr. hab. Aliona Grati descrie amănunțit tipul de critică dialogică prefigurată de Mihail Bahtin și dezvoltată în sistemele teoretice ale școlilor de bahtinologie din Rusia, Franța, Canada și SUA. Dr. Elisaveta Iovu-Macari oferă o introducere în principalele concepte ale Imagologiei literare care privește literatura ca purtătoare de reprezentări colective despre Celălalt. Sociocritica, prezentată de dr. Oxana Popa, este interesată de tehnicile prin care faptele sociale devin fapte literare. Critica orientată către cititor, de care răspunde dr. Diana Dementieva, descrie o serie de perspective de interpretare a textului literar pornind de la receptorul operei literare. Cea mai inovativă dintre perspectivele descrise și aplicate în acest volum este Ergocritica. Rodica Gotca descrie un model de analiză și interpretare a textul ergodic literar susținut de TIC.
Partea practică a fost concepută în jurul unui singur autor – Mircea Eliade. Analiza romanelor lui prin prisma modelelor de critică teoretizate îl pun în evidență pe Celălalt, abordează tema indianismului, facilitează cunoașterea Orientului, descriu raporturile interculturale etc. Lucrarea impune un discurs multiform speculativ, analitic, metodologic, terminologic, critic și didactic, care ar putea fi util cercetătorilor științifici, criticilor, teoreticienilor și istoricilor literari, cadrelor didactice universitare și tuturor celor care vor găsi în acest volum o explicație sau un pretext de continuare a temei dialogului.