Criticul literar Alexandru Burlacu: ”Am editat o carte consacrată generației lui Grigore Vieru”

Chişinău, 5 oct. /MOLDPRES/. În perioada pandemiei, criticul literar Alexandru Burlacu, profesor universitar, a editat cartea ”Ființa poeziei”, consacrată scriitorilor șaizeciști – generația lui Grigore Vieru, informează MOLDPRES.
Solicitat de agenție, Alexandru Burlacu a afirmat că ”Ființa poeziei” este cel de-al patrulea volum din colecția ”Texistențe”, editată de el.
”În cele 272 de pagini, volumul cuprinde mai multe portrete: ”Grigore Vieru: ființa poeziei”,  ”Liviu Damian: cercurile verbului”, ”Pavel Boțu: întoarcerea către sine a geometrului”, ”Aureliu Busuioc: Histrion în noul Babilon”, ”Dumitru Matcovschi: coborâre în infernul sinistru”, ”Gheorghe Vodă: ”Aripi pentru cădere”, ”Anatol Codru : mitopo (i)etica) pietrei”, ”Victor Teleucă: poezia, labirint de oglinzi”, ”Ion Vatamanu: alchimia verbului”, ”Anatol Ciocanu”: ”Amantul a cinci mașini de scris” , ”Tardivul Arhip Cibotaru: decantarea trăirilor”, ”Poetul cu ”ochii arși de frumusețe”, Emil Loteanu”, ”Petru Cărare: săgeți inocente disidente”, ”Ion Bolduma: (Să nu uitați de mine)” și ”Nicolae Esinencu: eretic și teribilist”, a precizat autorul.
În prezent, Alexandru Burlacu scrie un amplu eseu, intitulat ”Proba est-eticului (neomoderniști basarabeni)”, în care, alături de șaizeciști, include și poeții generației ”Ochiul al treilea”, din care fac parte Nicolae Dabija, Leonida Lari, Vasile Romanciuc, Iulian Filip, Ion Hadârcă, Leo Butnaru, Arcadie Suceveanu, Marcela Benea, Leonard Tuchilatu și alți poeți șaptezeciști.
”Trei luni și ceva, cu frică de pandemie, izolat la țară, ca și personajul Antoine Roquentin din „Greața” lui Sartre, am apucat să citesc cam tot ce mi-a căzut sub mână din și despre literatura română din Basarabia. O concluzie generală e că direcțiile principale și formulele consacrate în scriitura optzecistă, postmodernistă, douămiistă se continuă, fără rupturi. Am făcut acest lucru și în calitate de președinte al juriului Uniunii Scriitorilor din Moldova. Am citit aproape toată literatura anului 2019,  care a fost un an al criticii literare. Vorba e că foarte mulți critici au scos cărți de valoare, una mai bună decât alta. Apoi am făcut cursuri on-line cu studenții mei de la Universitatea Pedagogică de Stat ”Ion Creangă”. De asemenea, am publicat câteva articole în ”Revista Literară”, a mai spus cunoscutul critic literar.
Alexandru Burlacu s-a născut la 8 iunie 1954 satul Chitai, raionul Chilia, Ucraina. În 1977, a absolvit Universitatea Pedagogică de Stat ”Ion Creangă”, Facultatea de Litere. În 1986, a susținut teza de doctor în filologie, și în 2000 – cea de doctor habilitat în filologie. A fost cercetător științific, coordonator la Institutul de Literatură și Folclor al Academiei de Științe a Moldovei. Din 1995 până în 2016, este șeful Catedrei de literatură română comparată la Universitatea Pedagogică de Stat ”Ion Creangă”. În 1990 a debutat editorial cu volumul ”Scriitori de la ”Viața Basarabiei (în colaborare cu Alina Ciobanu) , urmat de cărțile ”Critica în labirint, studii și eseuri”, ”Mișcarea literară din Basarabia anilor  ’30: atitudini și polemici”, ”Proza basarabeană: fascinaţia modelelor”, ”Poezia basarabeană și antinomiile ei”, ”Literatura română din Basarabia. Anii ’20-’30”, ”Tentația sincronizării”, ”Texistențe, vol. 1, ”Drama zborului sfânt”, ”Texistențe, vol. 2, ”Scara lui Osiris”, ”Vladimir Beșleagă: Po(i)etica romanului”, ”Proza basarabeană din sec. al XX-lea” ”Texistențe”, vol. III ș.a.
A fost distins cu titlul onorific ”Om emerit” (2010), cu Medalia ”Meritul Civic” (2015) și cu mai multe premii literare. Sub coordonarea științifică a profesorului universitar Alexandru Burlacu au fost susținute 16 teze de doctorat.