Criticul literar Alexandru Burlacu: ”Pentru mine, 2020 a fost un an în care am stat liber în cușcă”

Chişinău, 27 ian. /MOLDPRES/. Pentru criticul literar Alexandru Burlacu, profesor universitar, doctor habilitat în filologie, 2020 a fost un an în care a stat liber în cușcă. ”În vremea de pe urmă, timpul zboară zglobiu. Când eram mai tineri parcă mergea cu altă viteză. Azi cu o groază de regrete mă gândesc la 2020. Planificasem o călătorie prin Europa cu neamurile din Canada, o nuntă în Spania, alte invitații”, afirmă scriitorul, informează MOLDPRES.
Solicitat de agenție, Alexandru Burlacu a menționat că în anul trecut a publicat un studiu eseistic despre poezia '60-istă – '70-istă „Proba esteticului. (neo)moderniști basarabeni” ”), în care, alături de șaizeciști, include și poeții generației ”Ochiul al treilea”, din care fac parte Nicolae Dabija, Leonida Lari, Vasile Romanciuc, Iulian Filip, Ion Hadârcă, Leo Butnaru, Arcadie Suceveanu, Marcela Benea, Leonard Tuchilatu și alți poeți șaptezeciști. Volumul are 408 de pagini.
”Ce satisfacții și regrete? Am mai spus-o: trei luni și ceva, cu frică de pandemie, izolat la țară, ca și personajul Antonie Roquentin din romanul „Creața” de Sartre, am citit cam tot ce mi-a căzut în mână din „Anul literar 2019” în spațiul pruto-nistrean. Din păcate, nu am reușit să scriu ceva. În plan personal, tot în anul trecut, vorba lui Aureliu Busuioc, am mai „făcut” un nepot, Achim îl cheamă, are semne să devină poet, în cel mai rău caz, literat”, a precizat cunoscutul critic literar.
Scriitorul Alexandru Burlacu spune că are mari speranțe pentru acest an. ”Începutul mi se arată promițător. Planuri multe. Pe la Suruceni, unde locuiesc acum, se vorbește că postmodernismul poetic începe să aparțină trecutului. Aș vrea să încerc o sinteză a poeziei optzeciste-douămiiste, dar nu știu dacă mă ține cureaua”, a  mai spus profesorul universitar.
Alexandru Burlacu s-a născut la 8 iunie 1954 satul Chitai, raionul Chilia, Ucraina. În 1977, a absolvit Universitatea Pedagogică de Stat ”Ion Creangă”, Facultatea de Litere. În 1986, a susținut teza de doctor în filologie, și în 2000 – cea de doctor habilitat în filologie. A fost cercetător științific, coordonator la Institutul de Literatură și Folclor al Academiei de Științe a Moldovei. Din 1995 până în 2016, este șeful Catedrei de literatură română comparată  la Universitatea Pedagogică de Stat ”Ion Creangă”. În 1990 a debutat editorial cu volumul ”Scriitori de la ”Viața Basarabiei” (în colaborare cu Alina Ciobanu), urmat de cărțile ”Critica în labirint, studii și eseuri”, ”Mișcarea literară din Basarabia anilor ’30: atitudini și polemici”, ”Proza basarabeană: fascinația modelelor”, ”Poezia basarabeană și antinomiile ei”, ”Literatura română din Basarabia. Anii ’20-’30”, ”Tentația sincronizării”, ”Texistențe”, vol. 1, ”Drama zborului sfânt”, ”Texistențe”, vol. 2, ”Scara lui Osiris”, ”Vladimir Beșleagă: Po(i)etica romanului”, ”Proza basarabeană din sec. al XX-lea”, ”Texistențe”, vol. III ș.a.
A fost distins cu titlul onorific ”Om emerit” (2010), cu Medalia ”Meritul Civic” (2015) și cu mai multe premii literare. Sub coordonarea științifică a profesorului universitar Alexandru Burlacu au fost susținute 16 teze de doctorat.