Două cărți de Vladimir Beșleagă și Nicolae Popa au fost lansate la un muzeu din Chișinău

Chişinău, 16 sep. /MOLDPRES/. La Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” au fost lansate ieri cărțile Vladimir Beșleagă „Hoții din apartamente” / Nicolae Popa „Castanul roz”, Colecția Cărțile MNLKM, 2021 și Vladimir Beșleagă „Nugae sau Cartea nimicurilor”. Evenimentul a avut loc în Curtea cu tei a Fundației Regale, informează MOLDPRES.
Solicitată de agenție, doctorul habilitat în filologie, criticul literar Maria Șleahtițchi, directorul instituției, a menționat că, de fapt, cartea-valet sau cartea în oglindă „Hoții din apartamente” de Vladimir Beșleagă/ „Castanul roz” de Nicolae Popa, editată în Colecția „Cărțile MNLMK” de către Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, reprezintă unul din suita de evenimente pe care MNLMK le-a dedicat „Anului Vladimir Beșleagă”. ”Volumul conține două nuvele semnate de scriitori reprezentativi din două generații diferite: generația´60 și generația´80. Este un fel de dialog al generațiilor pe tema scrisului, temă pliată pe realitățile sociale ale vremurilor în care sunt elaborate. Ne bucurăm că am putut publica această carte, iar autorilor ei le urăm inspirație și noi lucrări”, a mai spus Maria Șleahtițchi.  
Cartea-valet Vladimir Beșleagă, Hoții din apartamente/ Nicolae Popa, Castanul roz, a afirmat în continuare scriitoarea Margareta Curtrescu, este o premieră în literatura română din stânga Prutului. Potrivit sursei citate, ceea ce unește cele două nuvele este aceeași temă a scrisului ca experiență tumultuoasă și plină de surprize de orice gen, dar și aceeași întâmplare  - întâlnirea prozatorului V. B. cu N. P., redactorul-șef al unei reviste literare – întâmplare care generează narațiunile din ambele texte, justifică prezența acelorași personaje sau a unor secvențe aproape identice.
În ”Hoții din apartamente”, autorul, el însuși narator, își mărturisește aventura despre scrierea unei nuvele promise, fatale – subiect care constituie narațiunea centrală, peste care se suprapun și alte fire narative. Devenind o adevărată epopee, această experiență se desfășoară pe două paliere: real și fictiv. Expunerea de la persoana întâi, invocarea unor nume de personaje reale (de exemplu, cel al primarului Serafim Urecheanu, al consilierului său, scriitorul Iu. F.), descrierea unor spații bine cunoscute din Chișinău îi creează lectorului impresia de documentar, însă, spre final, scriitorul include elementul ambiguu și conectează subiectul la ficțiune: instalatorul misterios, care nu este decât Kotovski coborât de pe cal, viziunile onirice ale scriitorului din noaptea de pomină, când i-a fost furat computerul cu tot cu nuvelă. Nuvela, capodopera, opul genial sau opera de excepție, cum o definește autorul, dispare în neant. Ce semnificație are acest final? Desigur, toate sensurile converg spre unul singur: scrisul are și o componentă iluzorie, chiar diabolică și, la capătul acestei experiențe, a unui travaliu dificil, creatorul poate să rămână doar cu iluzii, cu ratări, a subliniat Margareta Curtescu.
Pe marginea celor două cărți s-au pronunțat criticii literari Lucia Țurcanu, Mircea V. Ciobanu, Ana Bantoș,  scriitorii Grigore Chiper, Irina Nechit ș.a. Prezentarea cărților a fost însoțită de o expoziție de picturi ale lui Nicolae Popa și Teodora Vasiliu.
Vladimir Beșleagă s-a născut la 25 iulie 1931 în satul Mălăiești, raionul Grigoriopol. A absolvit Universitatea de Stat din Chişinău (1955). După ce a urmat aspirantura, a lucrat la revista "Scânteia leninistă", săptămânalul "Cultura", revista "Chipăruş". În 1977-82 este redactor-șef adjunct al revistei "Nistru". Debutează editorial în 1956 cu culegerea "Zbânţuilă", după care publică volumele "Vacanța mea" (1959), "Buftea" (1962), "Găluşca lui Iluşca" (1963) și "Vrei să zbori la Lună?" (1964), dedicate toate micilor cititori. Culegerea "La fântâna Leahului" (1963) marchează o nouă etapă în creația scriitorului, povestirile incluse caracterizându-se printr-un patos cetățenesc profund, sugestivitate și laconism. A cunoscut de copil realitățile terifiante ale celui de-Al Doilea Război Mondial în care basarabenii au trăit o dublă dramă, regăsindu-se în tranșee inamice. Această experiență biografică ce i-a marcat sensibilitatea artistică s-a reflectat în romanul „Zbor frânt”, apărut în anul 1966, fiind considerat vârful prozei literare basarabene postbelice. Romanele lui Beşleagă au fost traduse în alte limbi. La rândul său, a tradus din operele lui Longos, Erasm din Rotterdam ş.a. A fost distins cu Premiul de Stat al RSSM (1978), cu titlul onorific ”Scriitor al Poporului ”(1991) și cu „Ordinul Republicii” (1996, pe care l-a recuzat). În anii ‘90, Vladimir Beșleagă s-a implicat în Mișcarea de renaștere și eliberare națională, a fost deputat în primul Parlament al Moldovei independente.
Nicolae Popa s-a născut în 1959 în satul Buda, raionul Călărași. În 1978 a absolvit Școala poligrafică din Chișinău și în 1983 - Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Jurnalism. În 1987-1989 își continuă studiile la Institutul de Literatură ”M. Gorki” din Moscova. În 2000 este bursier al Fundației ”Soros-Moldova”. A activat în calitate de redactor la revista literar-artistică pentru tineret ”Orizontul”, la săptămânalele ”Literatura și Arta”, ”Glasul”, la suplimentul literar și de cultură al ziarului ”Sfatul Țării”. A fost redactor-șef la revista ”Basarabia” (1997), la ziarul ”Opinia” (din 2004). Debutează editorial cu volumul de versuri ”Timpul probabil” (1983), urmat de cărțile de poezie ”Ghid pentru cometa Halley”, ”Lunaticul nopții scitice”,  ”Elegii de la Casa Scriitorilor”, ”O mie de ani cu fața la soare” (volum antologic) ș.a. Este autorul romanelor ”Cubul de zahăr”, ”Avionul mirosea a pește”, al cărților de proză ”Păsări mergând pe jos”, ”Careul cu raci”, ”Ghiozdanul zburător” etc. Nicolae Popa a fost distins cu Premiul Tineretului (1988), cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (1996, 2001, 2003 și 2008), Premiul „Vasile Vasilache” la Salonul Internațional de Carte de la Chișinău (2008), cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru cea mai bună carte de poezie (2008) ș.a.