În perioada pandemiei, criticul literar Maria Șleahtițchi a scris două cărți

Chişinău, 19 oct. /MOLDPRES/. Pe timpul pandemiei, scriitoarea Maria Șleahtițchi, critic literar, poet, eseist și dramaturg, doctor habilitat în filologie, a elaborat două volume de critică și istorie literară despre roman, informează MOLDPRES.
Solicitată de agenție, Maria Șleahtițchi a afirmat că cele două proiecte trenau de vreo doi ani. Astfel, a publicat cartea ”Arta narațiunii romanești: teorii și practici”, care a văzut lumina tiparului la Editura ”Cartier”, în luna iunie. În capitolul teoretic, ea prezintă câteva subiecte de ordin general, cum ar fi „imposibila” definiția romanului, perspectiva istorică asupra evoluției genului, punctele de vedere ale unor importanți teoreticieni ai romanului (M .Bahtin, R.-M. Albérès, G. Genette, U. Eco, J. Lintvelt, R. Barthes, B. McHale ș.a), iar capitolul al doilea, asemenea unei reflecții în oglindă, perspectiva romancierilor asupra romanului. Practicienii genului sunt reprezentați de trei scriitori contemporani de valoare universală: cehul Milan Kundera, peruanul Mario Vargas Llosa și niponul Haruki Murakami.
”Cum afirm și în Prefața cărții, întâmplarea a făcut ca la deschiderea masteratului de Didactică a literaturii universale, la Facultatea de Litere a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, cursul de ”Artă a narațiunii” să-mi revină mie. Am considerat că acest volum poate fi folosit și ca suport de curs pentru studenții de la acest program. Îndrăznesc să cred că lucrarea ar putea fi utilă și pentru studenții de la masteratele de literatură română, la cursurile de formare profesională de la nivelul studiilor de doctorat etc. Cartea este pentru toți cei interesați de evoluția romanului, de arta narațiunii, de plăcerea, bucuria și riscurile meseriei de romancier”,  a precizat cunoscutul critic literar.
Potrivit scriitoarei, cea de-a doua carte ține tot de roman. Este o antologie pe care a elaborat-o în urma unui contract cu Întreprinderea Editorial-poligrafică ”Știința”, semnat în 2018. Antologia Romanul românesc face parte din colecția ”Câmpul de lectură”, în care au apărut mai multe antologii pe genuri literare. Structura antologiei este complexă, incluzând o schiță pentru o eventuală istorie a romanului românesc, un corpus de definiții și concepte operaționale în zona romanului, romanele propriu-zise (33 de romane), note biobibliografice și o bibliografie selectivă. Perioada de referință este cuprinsă între anii 1863-2019.
”La alcătuirea antologiei am ținut cont și de contribuția romancierilor din stânga Prutului. Am intenționat să dau o viziune integratoare asupra istoriei și evoluției genului romanesc în literatura română. Pentru moment, cartea este în lucru (trece a doua redactare) și sper să apară până la sfârșitul anului. Neașteptat în aceste condiții apoetice, am scris și câteva poeme. În rest, mi-am susținut rubrica ”Între viață și cărți” de la revista ”Contrafort” și mi-am continuat activitatea pe funcția de director general al Muzeului Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”. Aici am tot făcut demersuri pentru acordarea unui sediu adecvat muzeului și am tot sperat. Acum trăiesc o ambiguă stare de nădejde și dezamăgire” a mai spus Maria Șleahtițchi.
Scriitoarea Maria Șleahtițchi s-a năsut în anul 1960, în satul Ştefăneşti, raionul Floreşti. În 1981, a absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți. Şi-a început activitatea în calitate de profesoară de limba şi literatura română la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Bălți. În perioada 1984 – 2012, a fost cadru didactic la Universitatea de Stat „Alecu Russo”, unde a deținut funcția de decan al Facultății de Filologie, apoi cea de prorector pentru activitatea științifică.
În perioada 2012-2016, este șef al Departamentului cercetare şi inovare activează la Universitatea de Stat din Moldova, după care activează la Academia de Științe a Moldovei în calitate de secretar științific al Secției de științe umanistice. În 2018-2019, este coordonator adjunct al Secției de științe sociale, economice, umanistice și arte a AȘM, cercetător științific, coordonator în sectorul literatură contemporană al Institutului de Filologie Română „B.P. Hasdeu”. În prezent, deține funcția de director general al Muzeului Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”.
Maria Șleahtițchi este doctor în filologie cu o teză în domeniul literaturii pentru copii (1991) și doctor habilitat în filologie, cu teza „Romanul generației 80. Poetica genului” (2018).
A debutat cu volumul de versuri „O săptămână de poeme nescrise” (1998), urmat de „Jocurile  alterităţii” (eseu, 2002), ambele fiind distinse cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova. A mai semnat cărțile „Cerc deschis. Literatura română din Basarabia în postcomunism” (critică literară, 2007), „Oleandrii mă strigă în roz” (poezie, 2010), „Acum” (poezie, 2013), „Romanul generației 80: construcție și reprezentare” (eseu, 2014), „Iubirea noastră e o doamnă frumoasă” (poezie, 2015), „Fragile”, poezie, 2016), „Notre amour est une belle dame” (poezie, tradusă în limba franceză, 2019) ș.a. Texte traduse în limbile: engleză, franceză, rusă, maghiară, slovenă, germană, ucraineană, spaniolă, catalană, azeră etc.
În anul 2010, Mariei Şleahtiţchi i s-a conferit medalia „Mihai Eminescu”, iar în 2012 – ordinul „Gloria Muncii”.