Mărţişorul - o tradiție veche de peste 8000 de ani

Chişinău, 1 mar. /MOLDPRES/. Astăzi este prima zi de primăvară, 1 martie, când lumea își prinde la piept mărțișoare, o tradiție veche de peste 8000 de ani, sărbătorită  în întreg spațiul românesc și nu numai. Se spune că începând cu această zi, frigul și zăpada încep să dispară, totul se trezește la viață, iar la tot pasul vezi o grămadă de mărțișoare vesele și colorate menite să aducă noroc, informează MOLDPRES.
Mărțișorul este o sărbătoare a primăverii, a prospețimii, a bucuriei, a victoriei binelui împotriva răului. Cu această ocazie, femeile primesc mici cadouri, obiecte decorative (mărțișoare), legate cu un fir alb-roșu, ca simboluri aducătoare de noroc și bunăstare. Roșul este considerat culoarea primăverii, iar albul culoarea iernii. 
Originile sărbătorii mărțișorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci şi al fertilității şi vegetației. Această dualitate este remarcată în culorile mărțișorului, albul însemnând pace, iar roșu - război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.
Mărțişorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că acesta va aduce belșug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva îşi pune o dorință în timp ce atârnă mărțișorul de pom, aceasta se va împlini.
Pentru strămoșii noștri, anul nou de la 1 martie însemna reînvierea naturii. Mărţișorul, simbol al primăverii, se confecționa din fire de cânepă sau lână (mai târziu din bumbac), albe și roșii, care se leagă în formă de 8. De acest șnur se atârnau monede din aur sau argint, dar și fire de iarbă, muguri sau flori. În zonele românești străvechi, mamele prindeau copiilor mărțișorul la gât, la mână sau la picior, obiceiul păstrându-se și astăzi în unele sate.
Pe 6 decembrie 2017, „Mărţişorul” a fost inclus în Lista Reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii a UNESCO. Proiectul de nominalizare a fost lansat în martie 2014 de Ministerul Culturii din R. Moldova, în parteneriat cu Ministerele Culturii din România, Bulgaria, Serbia şi Macedonia. Acesta a fost al treilea obiectiv de patrimoniu de la noi recunoscut pe plan mondial. Pe 5 decembrie 2013, în Lista Reprezentativă UNESCO a fost inclus colindatul în ceată bărbătească, iar pe 1 decembrie 2016 – tehnicile tradiționale de confecționare a scoarțelor (covoarelor) din România și R. Moldova.