Muzeul Național de Literatură a vernisat o expoziție dedicată revistei ”Viața Basarabiei”, la 90 de ani de la fondare

Chişinău, 10 feb. /MOLDPRES/. La Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” a fost vernisată astăzi expoziția aniversară cu genericul „Un răspuns la chemarea vremii. Revista ”Viața Basarabiei”, 90 de ani de la fondare, informează MOLDPRES.
La eveniment au participat ministrul Culturii din R. Moldova, Sergiu Prodan, omologul său din România, Lucian Damașcanu, președintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, Teo Chiriac, directorul Institutului Cultural Român ”Mihai Eminescu” la Chișinău, Cătălin Bordeianu, academicianul Mihai Cimpoi, director al revistei ”Viața Basarabiei”, serie nouă, profesorii universitari Anatol Petrencu și Alexandru Burlacu, oameni de cultură și artă.
În discursul său, directorul instituției-gazdă, Maria Șleahtițchi a menționat că evenimentul are o semnificație dublă, deoarece în această zi s-au împlinit 67 de ani de la înființarea Muzeului de Literatură. Ea a optat pentru revenirea instituției la denumirea ”Muzeul Național al Literaturii Române”. Potrivit sursei citate, reperele cronologice ale expoziției includ preistoria revistei „Viața Basarabiei” (revista, ziarul și asociația culturală „Cuvânt moldovenesc”), perioada chișinăuiană (1932-1940), perioada bucureșteană (1940-1944), scriitorii de la „Viața Basarabiei”, seria nouă a „Vieții Basarabiei (2000).
La rândul său, ministrul Culturii, Sergiu Prodan a afirmat că, de fapt, în această zi s-au împlinit 115 ani de la apariția revistei ”Viața Basarabiei”, deoarece ea a existat, timp de o lună, sub directoratul și cu sprijinul financiar al lui Alexandru Nour în 1907, în perioada grea a dominației țariste. În altă ordine de idei, oficialul a spus că la solicitarea unui grup de deputați, va fi înaintată o inițiativă legislativă pentru a declara ziua de 15 februarie drept Ziua lecturii în R. Moldova. În mesajul său de salut, ministrul Culturii din România, Lucian Damașcanu a apreciat înalt lupta populației din R. Moldova pentru limba română și grafia latină, subliniind faptul că avem o singură cultură – cultura română.
Președintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, Teo Chiriac, a remarcat faptul că revista ”Viața Basarabiei” a lansat și coagulat idei, a făcut istorie și este cea mai longevivă publicație de la noi. În context, academicianul Mihai Cimpoi a afirmat că ”Viața Basarabiei” a fost una dintre cele mai importante reviste din Basarabia interbelică, perioadă în care au apărut 66 de reviste literare. Totodată, profesorul universitar Alexandru Burlacu a constatat că ”Viața Basarabiei” a fost creată, așa cum zicea Pan Halippa, pentru a fi o manta în vreme grea pentru scriitorii locali.
Preistoria revistei „Viața Basarabiei” include și scurta apariție (doar o lună, 22 aprilie 1907 – 25 mai 1907 și doar 6 numere), în Imperiul Rus, a unei reviste omonime, conduse de publicistul Alexandru Nour. Apărând inclusiv cu alfabet românesc, revista avea miza pe unitatea conștiinței naționale și era prevăzută „pentru marele public inteligent al Basarabiei și tuturor țărilor locuite de români”, ceea ce a cauzat închiderea publicației de către autoritățile țariste. În ianuarie 1932, ideea unei reviste literare la Chișinău a fost reluată de Asociația culturală „Cuvânt Moldovenesc”, condusă de Pan Halippa. Revista lunară „Viața Basarabiei”, sub directoratul lui Pan Halippa, va apărea timp de 12 ani (1932-1944) și va marca puternic viața literară și culturală a Basarabiei. Revista își propunea să promoveze programul literar al Asociației, prin „crearea, ajutorarea și susținerea faptelor de cultură națională și educație cetățenească”, „să ajute Basarabia în scop de a progresa pe calea culturii naționale, educației cetățenești, încurajând-o și sprijinind-o în toate începuturile bune”.
La „Viața Basarabiei” s-a lansat o întreagă generație de scriitori, numită interbelică. Printre colaboratori au fost Liuba Dumitriu, Sergiu Grosu, Teodor Nencev, Alexandru Robot, Radu Gyr, Nicolae Spătaru, Dominte Timonu, Vladimir Cavarnali, Olga Crușevan, Nicolai Costenco, Pan Halippa, Petru Ștefănucă, Bogdan Istru, Vasile Luțcan, George Meniuc, Constantin Ciopraga, Sergiu M. Nica, Octavian Sargețiu, Mihai Boboc, Ion Buzdugan, Lotis Dolenga, Anton Luțcan, Iacov Slavov, Andrei Tibereanu și alții. Din anul 2002, „Viața Basarabiei” apare în serie nouă. Director al revistei este criticul și istoricul literar Mihai Cimpoi.