O carte de scriitoarea Victoria Fonari a fost lansată la Biblioteca municipală „B. P. Hasdeu”

Chişinău, 22 feb. /MOLDPRES/. La Biblioteca municipală „B. P. Hasdeu” din capitală a fost lansat astăzi volumul „Hermeneutica mitului antic în poezia din Republica Moldova (1990-2010)”, de scriitoarea și criticul literar Victoria Fonari, doctor în filologie, conferențiar universitar la Universitatea de Stat din Moldova, relatează MOLDPRES.
Volumul a fost editat cu contribuția Ministerului Culturii în anul 2021 și reprezintă rezultatele activității științifice a autoarei. La eveniment au participat acad. Mihai Cimpoi, prof. univ., dr. hab. Elena Prus, prorector pentru proiecte la ULIM, prof. univ., dr. hab. Iraida Condrea, USM, Victoria Rocaciuc, artist plastic, dr. conf., cercetător științific la Institutul Patrimoniului Cultural. Moderatoare - scriitoarea Maria Pilchin.
Prof. univ. dr. Iulian Boldea, director SDLS, UMFST „G. E. Palade” din Târgu-Mureş, cercetător ştiinţific, Academia Română, apreciază că monografia ”Hermeneutica mitului antic în poezia din Republica Moldova (1990-2010)” este structurată judicios în cinci capitole (Hermeneutica mitului antic: perspective de investigare, Metoda mitică – un instrument al criticii literare: M. Cimpoi, E. Simion, Spiritul Renașterii Naționale sub semnul orfismului, Implicațiile mitului antic în contextul social, Fenomenul transcendenței în valorificarea mitului antic în literatura artistică). (...) .”Demersul autoarei acestei cărţi este unul de calitate, meritoriu şi riguros articulat, deosebit de incitante fiind problematizările temelor abordate, printr-un susţinut dialog ideatic şi o construcţie conceptuală ferm articulată”, a remarcat Iulian Boldea.   
În monografie este studiată, din optica hermeneuticii mitului, creația scriitorilor Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Leonida Lari, Andrei Țurcanu, Aureliu Busuioc, Valeriu Matei, Vasile Romanciuc, Victor Teleucă, Steliana Grama, Tudor Palladi. Cercetătoarea Victoria Fonari consideră că hermeneutica mitului constituie modalități de interpretare a mitologismelor din textele artistice, după instrumentarul propus de știința hermeneutică, care conține următoarele etape: identificarea, investigarea, înțelegerea, cercetarea vectorială a textului de la imagine la mit, de la transformarea mitului și consecințele acestuia în dialogul cultural/social/temporal”. Studiul este interdisciplinar și valorifică minuțios contribuțiile teoretice la tema dată din mai multe domenii: semiotică (Umberto Eco), antropologie (Claude Lévi-Strausse), psihologie (S. Freud, C. J. Jung), filosofie (W. Dilthey, G. Hegel), istoria religiilor (Mircea Eliade), cultura și civilizația elenă (Walter F. Otto, Alexei Losev), istoria literară (Mihai Cimpoi, Eugen Simion).
În afară de contribuția teoretică desfășurată în primele capitole ale volumului (în care se explică raportul dintre mit și literatură și sunt date răspunsuri la întrebarea „Cum se transformă mitul antic în literatura română”), criticul Victoria Fonari elucidează pentru prima dată textele literare ale literaturii autohtone din perspectivă hermeneutică. Astfel, autoarea este de părerea că unele condiții istorice explică ce mituri au atras scriitorii din R. Moldova pentru a-și transmite mesajul. În partea a doua, de critică literară aplicată pe text, sunt puse în lumină cele patru imnuri ale scriitoarei Leonida Lari, mitul lui Sisif la Victor Teleucă, imaginea Troiei în creația lui Valeriu Matei, dialogul transcendental al lui Tudor Palladi cu Steliana Grama, imaginea centaurului în opera lui Andrei Țurcanu etc.
Victoria Fonari s-a născut la 8 martie 1975 în orașul Chișinău. În 1996 a absolvit Facultatea de Litere a Universității de Stat din Moldova, specialitatea limba și literatura română și limba latină, prima promoție în R. Moldova cu această specializare. În 2001 a susținut teza de doctor în filologie cu tema „Intelectual și sentimental în creația lui Aureliu Busuioc”. Din 2001 până în prezent activează la Universitatea de Stat din Moldova. În 2007 devine conferențiar universitar. În calitate de cercetător, a semnat peste 110 articole științifice, precum și patru monografii.