O carte despre sculptorul Alexandru Plămădeală a apărut la o editură din Chișinău

Chişinău, 11 mar. /MOLDPRES/. O carte intitulată ”Alexandru Plămădeală și lecția de veșnicie”, dedicată regretatului sculptor, semnată de poetul, prozatorul, eseistul și cercetătorul literar Iurie Colesnic, a apărut recent la o editură din Chișinău, informează MOLDPRES.
Solicitat de agenție, Iurie Colesnic a afirmat că ideea cărții i-a apărut încă în 1978, când, fiind tânăr specialist la un institut de proiectări, după o săptămână petrecută la masa de desen și plictisit să proiecteze o ușă pentru un frigider industrial, a mers într-o sâmbătă de septembrie la Biblioteca pentru copii „Ion Creangă”, deoarece în Biblioteca Republicană pe atunci nu erai admis prea ușor. Acolo, printre alte cărți, i-a nimerit cartea lui A. Cândea „Alexandru Plămădeală”, mică, cu informații sumare, scrise de un om care l-a cunoscut personal pe sculptor. Aceasta l-a intrigat și și-a propus să scrie o carte despre cunoscutul artist plastic. Lucrând la Arhiva Națională, a găsit documente în care figura elevul Școlii Duhovnicești și al Seminarului Teologic Alexandru Plămădeală.
 ”Cu anii, pe măsură ce se acumulau noi informații, am început să public materiale la această temă. Și, în sfârșit, am ajuns la un portret de creație, care se înscrie în seria de cărți-portret pe care le-am editat anterior: „Alexei Mateevici –Doina dorurilor noastre”( 1990), „Profetul nemuririi noastre. Constantin Stere”  (2005), „Apostolul Unirii. Pan. Halippa”( 2006), „Enigma Petre Draganov” (2006), „Prima organizație din Basarabia – Pământenia de la Dorpat” (2008 ), „O călăuză veșnică a țărănimii – Moș Ion Codreanu” (2009). Am încercat să înțeleg mobilul interior al creatorului Alexandru Plămădeală și felul cum a reușit să fondeze o școală de arte, modelul căreia, în viziunea minunatului pictor Ion Teodorescu-Sion, trebuia preluat de Academiile de Artă din România. Tot în rândul marilor realizări se înscrie monumentul lui Ștefan cel Mare, devenit simbol al mișcării naționale și eram convins că acei care merg și depun flori la monument, sunt datori să cunoască viața și calea de creație a marelui artist”, a precizat autorul volumului.
În prezent, Iurie Colesnic lucrează la o altă carte-portret - „Gheorghe Bezviconi - ultimul romantic al istoriei basarabene”. ”Este vorba de un autodidact, ajuns un genealogist recunoscut pe plan internațional și care ne-a lăsat cărți fundamentale: „Necropola capitalei—Cimitirele Bucureștiului”, „Boierimea Moldovei dintre Prut și Nistru” în două volume, „Din alte vremi”, „Profiluri de  ieri și de azi”, „Călători ruși în Moldova și Muntenia” ș.a. Apreciat de Nicolae Iorga, care propunea în perioada interbelică să fie creat un Institut Genealogic pentru Gheorghe Bezviconi, pe timpul României Populare a fost concediat de la Institutul de Istorie și trimis să lucreze paznic la cimitirul Bellu, descrierea căruia o făcuse încă în anul 1940. A încercat să se sinucidă din cauza umilirii și a scris romanul „Ultimul om de prisos”, care a văzut lumina tiparului după patruzeci de ani de la momentul scrierii. În fond, acest romantic al Istoriei a avut destinul clasic al unui intelectual basarabean...”,  a mai spus cunoscutul cercetător literar.
Iurie Colesnic s-a născut la 12 august 1955 în satul Dereneu, raionul Călărași. În 1977, a absolvit Facultatea Mecanică a Institutului Politehnic „S. Lazo” din Chișinău. În 1980, a debutat editorial cu placheta de versuri pentru copii ”Puiul îndrăzneț”, urmat de volumele de versuri pentru copii (”Țara cu luceferi”, 1986, ”Învăț să zbor”, 1992, ”Necazul ariciului”,  ”Ce visează leul”, 2004), versuri pentru maturi (”Arta memoriei”, 1987, ”Arheologii interioare”, 1991, ”Spirala lui Arhimede”, 1993, ”Născocitorul de orizonturi”, 2014). A editat peste 60 de cărți: monografii, enciclopedii, inclusiv „Basarabia necunoscută” în 11 volume, iar recent i-a apărut cea de-a treia ediție a volumului ”Chișinăul nostru necunoscut”. În anul 2000 a fost ales membru-corespondent al Academiei Internaționale de Cadre din Kiev, Ucraina. În același an, i se conferă titlul onorific Doctor Honoris Causa al Universității Umanistice din Chișinău, iar în 2010 – titlul onorific ”Maestru al Literaturii”. Tot în 2000, a fost distins cu Medalia ”Sfântul Daniil”, în 2010 – cu Medalia ”Dimitrie Cantemir” și în 2016 – cu ”Ordinul de Onoare”. Iurie Colesnic este laureat al Premiului Național (2018) și al mai multor premii literare din R. Moldova și România.