O expoziție de gravură din sec. XVII-XIX a fost vernisată la Muzeul Național de Artă

Chişinău, 15 sep. /MOLDPRES/. În contextul evenimentelor dedicate Zilelor Europene ale Patrimoniului, la Muzeul Național de Artă al Moldovei a fost inaugurată astăzi o expoziție cu genericul ”Scene de gen – viața cotidiană în prim-plan (gravură din secolele XVII-XIX)”, informează MOLDPRES.
Potrivit directorului instituției, Tudor Zbârnea, lucrările prezentate fac parte din Colecția de grafică universală a muzeului. Sunt expuse lucrări semnate de artiști din Austria, Franța, Germania, Italia, Olanda. Ele sunt realizate în diverse tehnici: acvaforte, gravură cu dăltița, gravură poansonată, litografie.
La rândul său, Tamara Deaconescu, unul din curatorii expoziției a afirmat că scena de gen este unul dintre cele cinci genuri principale ale artelor plastice, care, tradițional, constituie ierarhia genurilor: scene istorico-religioase, portretul, peisajul și natura statică, fiind definită ca reprezentare artistică a unor scene din viața de zi cu zi, ca o reflecție a diversității vieții oamenilor și a realității înconjurătoare. Astfel de scene pot fi realiste sau imaginate de către artist. Cele mai frecvente subiecte care se regăsesc în lucrările de acest gen sunt: scene din cârciumi, de vânătoare, din piețe, de moravuri, de interior ș.a.
La început scena de gen (numită astfel abia în sec. al XVIII-lea) era văzută ca un gen ”minor”, inferior ca valoare față de scenele istorico-religioase și portret. Alături de peisaje și naturi statice, scenele de gen nu erau considerate încă lucrări autonome, realizate ca scop în sine. 
Primii care au scos viața de zi cu zi în prim-plan, ridicând-o la rangul de artă au fost artiștii din Țările de Jos. Datorită acestora, în sec. XVII scena de gen își capătă calificativul de gen autonom. Acest lucru, conform istoricilor de artă, se explică prin faptul că în perioada respectivă pictorii olandezi se aflau într-o situație favorabilă: populația acestor țări bogate era alcătuită din amatori de artă și, pe lângă negustorii bogați, reprezentanții micii burghezii erau și ei pasionați de opere de artă, iar lucrările cu subiecte de gen se numărau printre preferințele acestora. Țările de Jos au dominat acest gen până în sec. XVIII.
 ”Majoritatea gravorilor din sec. XVII-XVIII și-au pus talentul în slujba unor pictori cu renume, specializați în scene de gen, unele dintre acestea fiind transpuse în gravură de protagoniștii actualei expoziții. Semnatarii lucrărilor din cadrul expoziției au confirmat, o dată în plus, că sunt nu doar trubadurii realității, ci și interpreții ei, ridicând viața cotidiană la rangul de artă”, a mai spus Tamara Deaconescu.
Expoziția va fii deschisă până la 6 noiembrie.