O sală a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală a intrat în reparații

Chişinău, 14 apr. /MOLDPRES/. Paralel cu restaurarea acoperișului Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, cea mai veche instituție muzeală din R. Moldova, s-au început și lucrările de reparație în Sala Nunta, cea mai cunoscută și solicitată sală a muzeului, informează MOLDPRES.
Potrivit directorului instituției, Petru Vicol, bugetul proiectului de restaurare a muzeului este de peste 6.8 milioane lei, bani alocați din bugetul de stat. Lucrările au demarat în luna august 2020 și continuă până-n prezent.
”S-a reușit executarea lucrărilor reconstrucției complete a acoperișului blocurilor A și C, iar acum s-a inițiat lucrările la blocul B. Sperăm că până la finele lunii august să finalizăm toate lucrările. Ne dorim mult să schimbăm și situația în sălile muzeului, care pe parcursul anilor au fost afectate de umiditatea excesivă. În acest scop, am inițiat lucrări de reparație curentă în Sala Nunta, cea mai cunoscută și solicitată sală a muzeului și sperăm că la mijlocul lunii mai să prezentăm publicului o sală renovată, în care vom putea să organizăm diverse evenimente culturale și științifice”, a  mai spus Petru Vicol.
Sala Nunta urmărește scopul de a demonstra armonia dintre om și natură prin prezentarea celor mai valoroase obiecte de artă populară, obiecte care reflectă lumea interioară, spiritualitatea poporului, varietatea și frumusețea naturii.
Expoziția începe cu o secțiune a casei mari din orașul Căușeni, începutul secolului XIX. Locul principal îl ocupă scoarța moldovenească alcătuită din trei părți, ornamentul reprezentând spicul grâului. Tot aici se află zestrea miresei. În componența zestrei intră diverse covoare, țoluri, veretca, sacii, pernele, iar în ladă se păstrează pânzeturi, prosoape, haine. Prezintă interes drăinițarul unde se păstrează hainele de sărbătoare. În casa mare se desfășoară cele mai importante obiceiuri legate de viața omului. În concepția populară, aceste obiceiuri constituie niște praguri de trecere care se manifestă în deplină concordanță cu ciclul calendaristic al naturii.
Pe podium este organizată o secvență a nunții tradiționale. E fixat momentul plecării miresei la casa mirelui. Principalele personaje ale scenei sunt: mirele, mireasa, nunii, socrii mici, vorniceii care scot și joacă zestrea, druștele care schimbă colacii mirelui și ai miresei, lăutarii. În vitrină sunt expuse diverse obiecte de ritual, cât și fotografii ce oglindesc obiceiurile și ritualurile nupțiale. De remarcat năfrămițele de la Camenca, cămașa de cununie, coronițe de mireasă, recuzita vornicelului, pâinea de ritual ș.a. Pictura completează scena nunții, invitându-ne imaginar într-un sat moldovenesc din codri, într-o zi senină și caldă de septembrie, când farmecul naturii pitorești parcă ar încuviința formarea unui nou cuplu al societății umane.
Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală este un simbol cultual și științific al Republicii Moldova, iar sediul construit special pentru muzeu, în perioada anilor 1903-1905, reprezintă o capodoperă arhitecturală în centrul istoric al orașului. Instituția are o istorie bogată și un patrimoniu etnografic și natural de excepție, fondat imediat după închiderea Expoziției Agricole și Industriale din Basarabia, organizată la 24-25 octombrie 1889. Muzeul a apărut la  inițiativa baronului Alexandru Stuart, președintele Zemstvei Guberniei Basarabia și primul director al muzeului, care a dorit să creeze pe lângă instituția zemstvei o colecție de piese expuse permanent publicului.  În prezent, muzeul deține un patrimoniu de circa 135 mii de piese. Piese din colecțiile muzeului au fost prezentate la diferite expoziții organizate în multe țări din Europa, Asia, America și Africa.