19 februarie 2019. Demarează construcția celui de-al doilea segment al gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău

Securitatea energetică a Republicii Moldova a fost în permanență o temă sensibilă pentru statul nostru. Acest lucru a fost demonstrat în mod pregnant în timpul conflictului din raioanele de est ale țării. Pentru mai multe zile, Federația Rusă în primăvara-vara anului 1992 întrerupea livrările contractate de gaze naturale și energie electrică. Au urmat ani de zile în care gazele naturale erau instrument de șantaj. Atunci când președintele Voronin a refuzat să semneze planul Kozak, care prevedea federalizarea Republicii Moldova, gazele rusești  au început brusc a crește în preț. Guvernarea comunistă, care declarase prioritatea integrării europene, a abordat, în premieră, necesitatea diversificării surselor energetice.
După ani de tatonări și tergiversări, în 2013 au fost finalizate negocierile Republicii Moldova cu România pentru începutul construcției gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău. Această conductă trebuia să interconecteze rețelele de gaze din România și Republica Moldova, asigurând țării noastre acces la piața energetică europeană. Urmau să fie construiți 16 km de gazoduct pe partea românească și 11 km pe teritoriul Republicii Moldova și o porțiune de sub-traversare a râului Prut de 700 de metri. Se aștepta ca primul segment al gazoductului să aibă o capacitate de 500 mln metri cubi de gaz, urmând al doilea segment cu capacitatea maximă de 1,5 miliarde de metri cubi de gaze. Această cantitate acoperea necesitatea de gaze a Republicii Moldova. La 27 august 2013 au început lucrările, iar la 27 august 2014 a fost inaugurat gazoductul Iași-Ungheni, prima parte a proiectului.
La 19 februarie 2019 a început construcția celui de-al al doilea, și cel mai important, segment de gazoduct, Ungheni-Chișinău cu lungimea de 120 km. Din start, de construcția și funcționalitatea gazoductului era responsabil Operatorul Național de Transport gaze naturale „Transgaz” din România. Din anul 2018, „Transgaz” deține întreprinderea de stat „Vestmoldtransgaz” din Moldova prin compania „Eurotransgaz”. Anume aceasta administrează întregul gazoduct Iași-Chișinău.
Apariția unor probleme financiare au stimulat „Transgaz” să vândă la începutul lunii octombrie Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) 25 la sută din acțiunile sale de la „Vestmoldtransgaz”. Decizia a fost aprobată la Adunarea Generală a acționarilor de la 5 octombrie.
„Noi considerăm că este o investiție profitabilă, rezonabilă, dar și strategică pentru Moldova. Gazoductul va spori securitatea energetică a Moldovei datorită diversificării surselor de livrare a gazelor, ceea ce constituie una dintre condițiile de dezvoltare reușită a Moldovei. Proiectul facilitează integrarea Moldovei în viitoarele proiecte mari de infrastructură a gazelor, cum ar fi gazoductul trans adriatic, deschide accesul la sursele de gaze din nodurile centrale europene, totodată, conectează la zăcămintele de gaze din Marea Neagră. O integrare mult mai strânsă va aduce consumatorilor avantaje economice suplimentare”, preciza BERD,  subliniind avantajele cooperării sale în cazul construcției segmentului Ungheni-Chișinău a gazoductului.
Uniunea Europeană a susținut întotdeauna țara noastră în eforturile ei de a-și spori securitatea aprovizionării cu energie, atât cu gaze, cât și cu energie electrică. UE a alocat pentru construcția primei faze a proiectului – gazoductului Iași-Ungheni, un grant în valoare de 7 milioane de euro, pe lângă valoarea totală a proiectului de 26 milioane de euro. De asemenea, asistența a fost exprimată și în finanțarea unui studiu de fezabilitate pentru următoarea etapă a proiectului – construcția unei ramuri de la Ungheni până la Chișinău. Comisia Europeană a acordat granturi – 46,3 milioane de euro – pentru construcția gazoductului Onești-Gherăești-Lețcani în România în cadrul programului operațional „Big Infrastructure”. Acest lucru a ajutat la creșterea considerabilă a capacității gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău până la 1,5 miliarde metri cubi pe an, ceea ce satisface pe deplin nevoile Republicii Moldova. Valoarea totală a investițiilor pentru interconectare de partea României constituie peste 174 mln de euro. O creștere suplimentară a capacității este planificată pentru octombrie 2021, când va fi pusă în funcțiune o altă stație de compresie din Onești. Capacitatea totală va crește la 2,2 miliarde de metri cubi pe an.
Gazoductul Iași-Ungheni-Chişinău a fost finalizat la începutul lunii august 2020. Inaugurarea era planificată pentru 27 august, Ziua Independenței. Prim-ministrul Republicii Moldova Ion Chicu i-a făcut o invitație omologului său de la București, Ludovic Orban, să participe la inaugurare, însă din motive necunoscute această acțiune a fost contramandată.
Construcția acestui gazoduct este de importanță esențială pentru Moldova, deoarece oferă o alternativă la gazul din Rusia, care până în prezent ajunge în Moldova doar prin Ucraina. În cazul în care gazoductele strategice Nord-Stream-2 și Turkish Stream vor fi date în exploatare, atunci Rusia poate evita lejer tranzitul de gaze prin Ucraina cu care se află în conflict, ceea ce va impune Republica Moldova să utilizeze la capacitatea maximă gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău. 
Conducta Iași-Ungheni-Chișinău poate furniza Moldovei gaze din Marea Caspică, Marea Nordului, Grecia de Nord și Norvegia. Această posibilitate nu a fost încă îndeplinită, contractul pentru sezonul de iarnă 2020/21 fiind încheiat doar cu Gazprom.
Prin finalizarea construcției și asigurarea funcționalității gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău, Republica Moldova a făcut un pas enorm în conectarea sa la piața energetică europeană, una stabilă și nepolitizată. Republica Moldova și-a demonstrat voința politică și sinceritatea în demersul său european.