Proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2024, aprobat de Guvern

Chişinău, 21 iun. /MOLDPRES/. Proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2024 a fost aprobat în ședința de astăzi a Guvernului. Acesta include schimbări conceptuale și sistemice de optimizare a administrării fiscale și are drept scop soluționarea constrângerilor economice sesizate de către contribuabili, identificarea instrumentelor de suport a populației, precum și continuarea procesului de armonizare a legislației Republicii Moldova cu practicile Uniunii Europene, transmite MOLDPRES. 
Premierul Dorin Recean a afirmat că Guvernul intră într-o normalitate, politica bugetar-fiscală fiind aprobată până la mijlocul anului, astfel încât mediul de afaceri și cetățenii să obțină acea predictibilitate și să aibă cel puțin jumătate de an să se pregătească pentru următorul ciclu financiar-fiscal.
„Cele mai importante modificări în acest an se referă la centrarea pe oameni. Avem un deficit de forță de muncă calificată. Guvernul lucrează ca să investească în forța de muncă, ca să-i crească productivitatea, astfel încât să creștem salariile și veniturile la buget și respectiv din veniturile la buget să putem să ridicăm salariile și pensiile la celelalte categorii sociale. Politica bugetar-fiscală pentru anul viitor presupune mai multe deduceri personale, mai multe cheltuieli deductibile în favoarea angajatului, achitarea cheltuielilor pentru dobânzile plătite de către angajat pentru proiectele imobiliare. Asta va constitui o alternativă eficientă și suplimentară la proiectele legate de finanțarea anterioară a cumpărării de imobile pentru familii. Alte cheltuieli prevăzute sunt cele legate de personal, de asigurări sociale și medicale”, a conchis Dorin Recean.
Potrivit ministrului Finanțelor, Veronica Sirețeanu, principalele obiective propuse în document țintesc spre implementarea instrumentelor de atragere și menținere a forței de muncă calificate, precum și revizuirea mecanismelor de calculare și achitare a impozitelor și taxelor, în vederea simplificării acestora.
Astfel, în ideea menținerii forței de muncă calificate, atragerii noilor specialiști și diversificării „pachetului social” oferit angajaților, se extinde spectrul de stimulente fiscale prin revizuirea categoriilor de cheltuieli suportate de către angajator în favoarea angajaților, permise spre deducere în scopuri fiscale, cum ar fi: compensarea cheltuielilor pentru servicii alternative de îngrijire a copiilor, acordarea abonamentelor de sport, cheltuieli pentru perfecționarea angajaților, cheltuieli aferente contractării serviciilor medicale, limitate la un cuantum ce nu va permite, în opinia ministerului, utilizarea acestor facilități în scopul substituirii plăților de bază. Totodată, proiectul prevede majorarea plafonului deductibil pentru primele de asigurare facultativă de asistență medicală, precum și introducerea reglementărilor pentru cheltuielile de hrană și transport suportate pentru stagiari și/sau ucenici. 
Adițional, proiectul propune extinderea categoriilor de deduceri pentru persoanele fizice la stabilirea obligațiilor aferente impozitului pe venit cu cheltuieli aferente primelor de asigurare facultativă de asistență medicală sau pentru contractarea serviciilor medicale, cheltuieli aferente primei în baza contractului de asigurare de viață, sumele achitate de către persoana fizică pentru dobânzile aferente creditelor ipotecare la procurarea primei locuințe, altele decât cele contractate prin Programul de stat „Prima Casă”.
De asemenea, documentul prevede uniformizarea cotelor impozitului pe venitul persoanelor fizice, reținute pentru veniturile investiționale și financiare, prin stabilirea acestora la 6%. Măsura dată are drept scop stimularea investirii economiilor acumulate de persoanele fizice, prin intermediul aplicării unui regim unic asupra tuturor veniturilor menționate.
Practica de stabilire a ratelor accizelor pentru o perioadă de 3 ani (2024-2026) va fi continuată pentru a asigura realizarea principiului predictibilității pentru mediul de afaceri, dar și pentru a avea o prognoză clară a veniturilor bugetare. Astfel, se preconizează că taxa pe produsele accizabile, inclusiv tutunul, cidrul, unele produse petroliere, va crește cu 7% anual în următorii trei ani, cu excepția unor categorii de produse, cum ar fi gazul lichefiat, păcura, berea sau alcoolul. 
Pentru a respecta angajamentele de armonizare a legislației fiscale și vamale, se modifică regimul fiscal aplicat autoturismelor, prin impozitarea acestora cu TVA pe principii generale, începând din 1 ianuarie 2025, cu micșorarea treptată a cotei de acciză. 
În acest an, Ministerul Finanțelor a elaborat și prezentat politica fiscală, respectând calendarul bugetar.