China a trimis în spaţiu primul ei astronaut civil

Beijing, 30 mai. /MOLDPRES/. China a trimis marţi spre staţia sa spaţială Tiangong alţi trei astronauţi, inclusiv pentru prima dată un civil, cu scopul de a-şi consolida cunoştinţele din domeniul zborurilor spaţiale cu echipaje umane şi de a reduce decalajul ce o separă de Statele Unite şi Rusia, informează AFP, preluat de AGERPRES și MOLDPRES.
Lansarea de marţi reprezintă un moment important pentru gigantul asiatic, care şi-a reafirmat luni dorinţa de a trimite un chinez pe Lună până în 2030, marele obiectiv al unui program spaţial ce avansează cu regularitate de câteva decenii.
Cei trei astronauţi care participă la misiunea Shenzhou-16 au fost lansaţi la bordul unei rachete Long March 2F la ora locală 09:31 de la centrul de lansări spaţiale din Jiuquan, în deşertul Gobi, potrivit jurnaliştilor de la AFP prezenţi la faţa locului.
Lansarea a fost "un succes total" şi "astronauţii se află într-o formă bună", a declarat Zou Lipeng, directorul centrului de lansări.
Zeci de angajaţi ai programului spaţial chinez, din care mulţi locuiesc permanent în perimetrul acestui imens centru spaţial, au asistat la lansare şi şi-au făcut selfie-uri având ca fundal impunătoarea rachetă.
Comandantul misiunii, veteranul Jing Haipeng, în vârstă de 56 de ani şi ajuns la cel de-al patrulea zbor spaţial, este însoţit în această misiune de inginerul Zhu Yangzhu (36 de ani) şi de Gui Haichao (36 de ani), profesor universitar şi totodată primul civil chinez ajuns în spaţiu.
Specialist în ştiinţe spaţiale şi în inginerie spaţială, Gui Haichao va gestiona în special experimentele desfăşurate la bordul staţiei orbitale. El nu provine din rândul forţelor armate ale Chinei, aşa cum s-a întâmplat sistematic până acum cu ceilalţi astronauţi chinezi.
Sejurul celor trei astronauţi la bordul staţiei Tiangong ("Palatul celest") va dura aproximativ şase luni.
Ei se vor întâlni pe orbită cu cei trei colegi ai lor din precedenta misiune spaţială chineză, Shenzhou-15, care se află deja acolo de şase luni şi care vor reveni pe Terra peste câteva zile.
China intenţionează de acum "să acumuleze experienţă în domeniul zborurilor spaţiale cu echipaje umane", un obiectiv "important" şi care "nu implică noi etape spectaculoase în permanenţă", a explicat Jonathan McDowell, astronom la Centrul Harvard-Smithsonian pentru astrofizică din Statele Unite.
China va trebui să asigure rotaţii ale echipajelor, o ocupare permanentă a staţiei Tiangong, lucrări de mentenanţă şi cercetări ştiinţifice, precum şi o lentă expansiune a capacităţilor staţiei, a explicat expertul american.
Gigantul asiatic are de recuperat un anumit decalaj în acest domeniu, deoarece a trimis primul său astronaut în spaţiu abia în 2003 - cu o mare întârziere după reuşitele sovieticilor şi americanilor din 1961.
Staţia Tiangong, a cărei construcţie este de acum finalizată, are de câteva luni structura sa finală, în forma literei T. Semănând ca mărime cu fosta staţie sovietică Mir, Tiangong este mult mai mică decât Staţia Spaţială Internaţională (ISS).
Cunoscută şi sub acronimul "CSS" ("Chinese Space Station" în limba engleză), Tiangong urmează să rămână pe orbita terestră cel puţin 10 ani.
Staţia Tiangong a fost aprovizionată cu apă potabilă, îmbrăcăminte, alimente şi carburant în luna mai, înaintea lansării misiunii Shenzhou-16.
China a fost parţial împinsă să îşi construiască o staţie spaţială proprie din cauza refuzului Statelor Unite de a o autoriza să participe la proiectul ISS. O lege americană interzice aproape orice colaborare între autorităţile spaţiale americane şi chineze.
Cu toate acestea, gigantul asiatic şi-a reafirmat luni dorinţa de a desfăşura cooperări internaţionale în jurul proiectului Tiangong, mai ales prin realizarea de experimente ştiinţifice.
"Sunt extrem de nerăbdător şi dornic să văd astronauţi străini participând la misiuni pe staţia spaţială chineză", a declarat într-o conferinţă de presă Lin Xiqiang, purtător de cuvânt şi director adjunct al Agenţiei chineze pentru zboruri spaţiale cu echipaj uman (CMSA în limba engleză).
Pe termen lung, el a reafirmat dorinţa ţării sale "de a realiza înaintea anului 2030 prima asolizare a unui chinez pe Lună" cu scopul de a desfăşura pe satelitul natural al Pământului "observaţii ştiinţifice".
China a investit deja miliarde de euro în programul ei spaţial.
Această ţară a plasat cu succes în 2019 un vehicul spaţial pe faţa nevăzută a Lunii, o premieră mondială. În 2020, a adus pe Terra eşantioane prelevate de pe Lună şi a finalizat Beidou, sistemul său de navigaţie prin satelit.
În 2021, China a plasat un robot de mici dimensiuni pe planeta Marte.
Gigantul asiatic prevede de acum să lanseze în fiecare an câte două misiuni spaţiale cu echipaje umane, a precizat luni CMSA.
Următoarea misiune de acest tip va fi Shenzhou-17, ce urmează să fie lansată în luna octombrie.
Foto: twitter.com