UE și NATO sunt profund îngrijorate de situația la granița ruso-ucraineană și criza migranților

Vilnius, 29 nov. /MOLDPRES/. Înalți oficiali ai UE şi NATO s-au angajat duminică să îşi consolideze cooperarea în combaterea ameninţărilor hibride cu ocazia unei vizite comune în Lituania, concentrată în principal pe criza migranţilor din Belarus şi pe consolidarea prezenţei militare ruseşti în apropierea graniţei cu Ucraina, relatează MOLDPRES cu referire la G4Media.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se află într-o vizită comună în Lituania, înaintea întâlnirii de marţi şi miercuri, în Letonia, a miniştrilor de externe din statele membre NATO la care va participa secretarul de stat al SUA Antony Blinken şi unde va fi exprimată îngrijorarea cu privire la situaţia din apropierea graniţei ruso-ucrainene.
Demnitarii europeni au acuzat regimul de la Minsk că a orchestrat criza migranţilor, care reprezintă astfel, în prezent, o ameninţare hibridă la adresa UE, acuzaţie negată de Belarus.
„Am discutat cum am putea intensifica activitatea comună a NATO şi a UE, în special printr-o nouă declaraţie comună, pentru că suntem mai puternici şi mai siguri atunci când lucrăm împreună”, a declarat, la rândul său, Jens Stoltenberg.
Șefa Comisiei Europene a mai subliniat că UE a decis să tripleze (200 de milioane de euro) suma fondurilor destinate gestionării frontierelor în Letonia, Lituania şi Polonia pentru 2021 şi 2022. Fondurile vor fi cheltuite pentru vehicule de patrulare şi supraveghere electronică, inclusiv drone.
Cu această ocazie, președintele Lituaniei Gitanas a avertizat că „dacă situaţia de securitate se înrăutățește, nu excludem posibilitatea unor consultări în temeiul articolului 4 al NATO”,  în legătură cu situaţia de la graniţa ţării sale cu Belarus. Şi Polonia a avertizat că ar putea invoca articolul 4 al Tratatului Nord-Atlantic, care prevede posibilitatea solicitării de consultări în cazul „unei ameninţări la adresa integrităţii teritoriale, a independenței politice sau a securității”.
Jens Stoltenberg a afirmat că creşterea neobişnuită a prezenţei tancurilor, artileriei, dronelor şi a miilor de soldaţi pregătiţi pentru luptă este un aspect „foarte îngrijorător din multe motive”, în special „pentru că nu este provocată şi nu este explicată”. „Mesajul către Rusia este că trebuie să dezescaladeze, să reducă tensiunile şi să fie transparentă”, a adăugat Stoltenberg care a avertizat că dacă Moscova „decide să folosească forţa, vor exista, desigur, consecinţe”.
Foto: kyivpost.com