Într-un interviu pentru agenția CNN, un tânăr ofițer ucrainean, militar profesionist în a patra generație, aflat în prima linie a apării Harkovului, a declarat că invazia Rusiei a fost previzibilă și oricum, de sute de ani Moscova a nimicit din fașă orice încercare de independență a Ucrainei. „Știam că ne vor ataca. Dacă nu azi, peste o săptămână, peste un an, peste o sută de ani, dar ne vor invada, pentru că în fondul lor genetic este prezent puternic instinctul de năvălitor”, a conchis tânărul ofițer.
Apariția lucrării lui Samuel Huntington „Ciocnirea civilizațiilor” a stârnit o adevărată furtună în mediul științific și politic. Autorul, după o analiză profundă a particularităților și diferențelor civilizaționale ajunge la concluzia că viitoarele războaie vor apărea anume în această falie civilizațională. Evenimentele din următoarele decenii i-au dat dreptate. Numai că timpul a făcut unele corecții și paradigma clasică a clasificărilor civilizaționale au suferit în ultimii 30 de ani schimbări esențiale.
Occidentul, în mod tradițional, situa țările cu o religie ortodoxă dominantă în categoria civilizației ortodoxe. Însă, transformările profunde care s-au declanșat preponderent odată cu destrămarea lagărului socialist, au generat un demers și parcurs prooccidental al fostelor țări comuniste. Grecia, care este ortodoxă, s-a integrat anevoios, dar sigur, în civilizația occidentală, dat fiind faptul că a evitat comunismul. Moldova, Ucraina, Belarus au fost rupte sute de ani de cultura occidentală și sub umbrela ideologică a comunismului au trecut prin calvarul autoritarismului. Bulgaria și România s-au aflat mai puțin timp în zona comunismului, însă au trebuit să treacă aproape două decenii după revoluții pentru a păși sigur pe calea acceptării valorilor occidentale.
După experiența diabolică a comunismului autoritar, cu mari rezerve mai poți vorbi despre civilizația ortodoxă. E adevărat că în cultură s-au încetățenit foarte multe elemente generate de ortodoxie. Însă, regimurile comuniste, preluând lucrurile convenabile de la religie, au impus într-o manieră dictatorială un tip socio-cultural nou - „Homo Sovieticus”, cum l-a botezat inspirat filosoful Alexandr Zinoviev. Împăcarea cu lipsa totală de libertăți politice, acceptarea guvernărilor ca ceva aproape de divinitate, perpetuarea senzației de țară asediată în permanență de dușmani externi, izolarea culturală față de alte civilizații și valori – toate au creat o matrice culturală care se distanța decisiv de esența civilizației ortodoxe în conceptul clasic despre ea.
Ingineriile sociale oribile din zona ortodoxă au fost posibile din cauza izolării popoarelor din estul Europei de marile procese culturale, filosofice și religioase care au avut loc în occident la momentul despărțirii de feudalism. Renașterea, iluminismul și reforma Bisericii au impus în Vestul Europei o răsturnare uriașă în conștiința colectivă. Omul, cetățeanul ca făuritor al ordinii politice, ca izvor al puterii, respectul pentru drepturi și libertăți, dezvoltarea accelerată ca urmare a reformelor economice, au intrat puternic și ireversibil în viața occidentală. Astfel, au fost puse bazele unei noi civilizații – cea occidentală.
Țările ortodoxe au lâncezit în autoritarism și subdezvoltare. Comunismul a preluat cinic aproape toate perceptele din ortodoxie, mai având tupeul să se declare ateist. Poporul român așezat în calea incursiunilor barbare spre Roma și Constantinopol, s-a retras în munți și păduri și pe o îndelungată perioadă istorică a fost lipsit de cultura urbană cu toate foloasele ei. „Evadați din istorie”, așa a numit acele timpuri întunecate din istoria noastră marele poet și filosof român Lucian Blaga în lucrarea sa „Trilogia culturii”. Mentalitatea românească a fost marcată timp de câteva secole de un fatalism aproape indestructibil, care a constituit un teren favorabil pentru autoritarism.
Imediat după căderea comunismului debutează un fenomen spectaculos, numit fuga de Rusia, generatoare de regimuri autoritare și arhitectul „Homo Sovieticus”. Astăzi, Moscova acuză occidentul că a extins periculos de mult NATO. Politicienii ruși se prefac a nu înțelege că nu NATO a năvălit peste țările post-comuniste, ci ele au fugit de regimul și valorile împărtășite în continuare de fosta metropolă sovietică. Odată cu căderea comunismului și acceptarea liberii circulații, țările est europene au fortificat demersurile pro-occidentale, au demarat reforme după modelul vestic și treptat au ales să facă parte din UE și NATO.
A început marea transformare a Homo Sovieticus în cetățean european, care îmbrățișează din plin valorile occidentale.
Va urma
Foto: zen.yandex.ru
INTERVIU MOLDPRES // Directoarea ANSC, Angela Munteanu: „Ne asigurăm că drumul banilor de la bugetul public către spitale, școli sau infrastructură este unul corect și transparent”
INTERVIU MOLDPRES // Vicepreședintele Academiei Române, Mircea Dumitru: „Mediul academic și cel de cercetare din Republica Moldova sunt avansate și se pot integra eficient în structuri europene și internaționale”
INTERVIU MOLDPRES // Daniel David, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca: „Dacă cineva îți răstoarnă istoria și identitatea națională, înseamnă că nu ai suficiente cunoștințe”
INTERVIU MOLDPRES // Nicolae Hristov, directorul ADR Sud: „Nu construim doar infrastructură, ci condiții de viață mai bune, un trai mai ușor pentru mii de locuitori”
INTERVIU MOLDPRES // Ambasadorul Lituaniei, Tadas Valionis, despre perspectiva aderării Republicii Moldova la UE: „Dacă faci lucrurile să devină reale, ele vor deveni realizabile”
INTERVIU MOLDPRES // Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță: „Ne propunem modernizarea sistemului financiar, în beneficiul mediului de afaceri și al cetățenilor”
INTERVIU MOLDPRES // Ion Pînzari, director ADR Centru: „Dezvoltarea regională nu înseamnă doar proiecte, ci şi schimbări vizibile în viața oamenilor”
INTERVIU MOLDPRES // Eugenia Bejan: „Lectura este cheia prin care copiii înțeleg lumea”
INTERVIU MOLDPRES // Ambasadorul Statului Qatar în Republica Moldova, Dr. Turki bin Abdullah Zaid Al-Mahmoud: „Lucrăm la îmbunătățirea modalităților de atragere a investitorilor qatarezi pe piața moldovenească”
INTERVIU MOLDPRES // Maria Prisacari, directorul ADR Nord: „Parteneriatele internaționale și locale ne ajută să realizăm transformări concrete”
INTERVIU MOLDPRES // Președintele CCI, Sergiu Harea: „Să folosim oportunitățile pe care ni le oferă procesul de integrare europeană pentru a atrage investiții și a deveni competitivi”
Interviu MOLDPRES // Ministra de Interne, Daniella Misail-Nichitin: „MAI aplică standarde europene în domeniul securității și este pregătit să avanseze în procesul de aderare la UE”
INTERVIU MOLDPRES // Ministrul Energiei, Dorin Junghietu: „Interesul primordial este ca cetățenii să aibă energie sigură şi la prețuri accesibile”
INTERVIU MOLDPRES // Ministra Natalia Plugaru: „Îmi doresc ca, în anul 2026, reformele pe care le realizează MMPS să fie resimțite de oameni, în viața de zi cu zi”
Zelenski îi propune Rusiei o suspendare a loviturilor aeriene în timpul vizitelor emisarilor americani la Kiev și Moscova
Stocurile de manuale disponibile în școli vor fi colectate și redistribuite. Ministerul pregătește și noi achiziții
Vreme instabilă la sfârșit de săptămână. Meteorologii prognozează ploi de scurtă durată și descărcări electrice
Instituțiile de învățământ din întreaga țară vor desfășura Decada Valorilor Naționale
Noi cazuri de escrocherii semnalate de polițiști. O femeie din Chișinău, deposedată de 52 000 de euro
FOTO // Deputați francezi, în vizită la Parlamentul de la Chișinău. Discuțiile au vizat consolidarea cooperării și sprijinirea parcursului european
Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime” marchează 50 de ani de activitate. Premierul Vasile Tofan: „Serviciile medicale vor deveni un domeniu în care Republica Moldova va fi competitivă, inclusiv pentru pacienții din UE”
Vicepremierul Mihai Popșoi, discuții cu parlamentarii lituanieni. Sprijinul pentru parcursul european și colaborarea în domeniul securității, pe agendă
Veniturile și cheltuielile fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală vor crește cu peste 167 de milioane de lei
Republica Moldova renunță la Acordul CSI privind schimbul de publicații între biblioteci
Legislația privind investigarea accidentelor din transporturi va fi armonizată cu practicile europene
Bugetul asigurărilor sociale pentru 2026 crește cu 1,37 miliarde de lei
Funcțiile de director adjunct din școli vor fi scoase la concurs. Primele contracte încetează la 7 septembrie
CEC a publicat lista partidelor care pot participa la alegerile pentru funcția de Bașcan al Găgăuziei
Bugetarii vor primi indemnizații unice de până la 4 000 de lei. Parlamentul a aprobat rectificarea bugetului în prima lectură
Situația hidrologică de pe Nistru și Prut rămâne îngrijorătoare. Nivelul apei în lacurile Novodnestrovsk și Stânca-Costești continuă să scadă