Forțele pro-europene de la Chișinău și-au asumat cu foarte mult curaj calea europeană, susține ambasadorul României în R. Moldova

Ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu, a acordat un interviu în exclusivitate Agenției Informaționale de Stat MOLDPRES pe subiecte de actualitate, relații bilaterale, investiții, securitate  și infrastructură.
MOLDPRES: Dle ambasador, care este agenda bilaterală moldo-română pentru anul curent: vizite/întrevederi la nivel înalt sau ședințe parlamentare comune? Ce posibilități noi, la nivel politic și economic, ar putea aduce această conlucrare?
Cristian-Leon Țurcanu: Agenda bilaterală pentru acest an este și mai dinamică decât a fost în anul 2022, ceea ce este foarte bine. Contactele politico-diplomatice, ritmicitatea în care au loc, denotă calitatea și nivelul ridicat al relațiilor dintre Chișinău și București. În această perioadă, forțele pro-europene de la Chișinău și-au asumat cu foarte mult curaj și hotărâre această cale europeană pentru cetățenii de pe acest mal al Prutului. Am început anul foarte activ. Domnul prim-ministru Dorin Recean a fost la București, iar premierul României, Nicolae Ciucă, a efectuat o vizită la Chișinău. Bineînțeles vom avea multe alte vizite la nivel de miniștri, directori de instituții și agenții. Urmează să aibă loc și ședința comună a Parlamentelor Republicii Moldova și României, precum și ședința celor două Guverne. În plan economic, activitatea bilaterală este foarte activă. Aceste întrevederi vor oferi impulsul necesar, dar și semnale pozitive ce vor încuraja operatorii economici să aibă contacte și mai strânse. În Republica Moldova există Asociația Investitorilor din România, care este foarte activă și reunește cele mai mari companii din România prezente aici. La începutul acestui an a avut loc la Chișinău un forum de afaceri foarte important, sub auspiciile Casei Regale a României, care s-a desfășurat cu sprijinul Ambasadei României la Chișinău.
MOLDPRES: În prezent, Republica Moldova deține rezerve de gaz, o parte din acestea sunt stocate în Ucraina, o alta parte în România. Care este capacitatea de tranzit, mă refer la Gazoductul Iași – Ungheni - Chișinău, și capacitatea de depozitare în România? 
Cristian-Leon Țurcanu: Capacitatea instalată a Gazoductului Iași – Ungheni – Chișinău este de 1,5 miliarde metri cubi pe an, care, în mod obiectiv, nu acoperă integral necesarul de gaze naturale pentru întregul teritoriu al Republicii Moldova. Criza energetică europeană declanșată de războiul brutal și ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei a evidențiat necesitatea existenței unor capacități de stocare a gazelor naturale, care să devină operaționale în momentul în care există sincope în aprovizionarea ritmică cu asemenea resurse energetice. În acest context, România este una din puținele țări din Uniunea Europeană care dispune de capacități de depozitare a gazelor naturale. În prezent, în depozitele din România se pot înmagazina circa 3,9 miliarde metri cubi, la un consum de peste 11 miliarde metri cubi anual. O parte din aceste capacități au fost alocate de statul român pentru Republica Moldova și sunt convins că această disponibilitate de sprijin va exista și în continuare.
MOLDPRES: La finele anului trecut, din cauza bombardamentelor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene, s-au înregistrat deconectări sau cazuri de micșorare a cantității de electricitate importată. Totodată, au existat limitări fizice în ceea ce privește cantitatea de energie care poate fi transportată din România. În prezent, există un proiect care prevede crearea altor interconectări cu România, construcția unor noi linii electrice?
Cristian-Leon Țurcanu: Există două proiecte, unul este deja în curs, iar celălalt urmează a fi lansat în scurt timp. Ambele sunt prioritare atât pentru Guvernul de la București, cât și pentru cel de la Chișinău. Este vorba de linia de voltaj înalt Suceava – Bălți, care este un proiect deosebit de important pentru ambele țări. Totodată, se află în construcție linia Vulcănești – Chișinău. Aceste două linii, odată finalizate, ar urma să contribuie esențial la creșterea capacității de transport a electricității dinspre România spre Republica Moldova. Construcția acestora va oferi siguranță cetățenilor privind accesul neîngrădit la electricitatea din Europa.
MOLDPRES: De la începutul războiului din Ucraina, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost survolat de rachete. Unele părți componente ale acestora au căzut în apropiere de frontiera moldo-ucraineană. Ce mecanisme ar putea aplica Republica Moldova pentru protecția teritoriului său, cu susținerea sau oferirea expertizei necesare din partea autorităților române?
Cristian-Leon Țurcanu: Guvernarea pro-europeană de la Chișinău are printre prioritățile de vârf asigurarea securității pentru cetățeni. Acest lucru înseamnă modernizarea forțelor armate, care este un subiect deosebit de important pentru ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, și pentru întregul Guvern de la Chișinău. Această modernizare este absolut esențială în contextul regional de securitate, în condițiile în care există un război la frontierele țărilor noastre. De asemenea, o altă prioritate este modernizarea și dezvoltarea capacităților forțelor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Acestea sunt cele mai importante componente care pot să asigure securitatea statului și cetățenilor. Toate aceste reforme se fac cu sprijinul României, cel al Uniunii Europene și partenerilor internaționali ai Republicii Moldova, care doresc ca țara să își poată asigura un climat stabil și sigur pentru cetățenii săi. Există o serie de mecanisme menite să asigure finanțarea unor proiecte privind dotarea, fie antrenamente comune, o varietate de măsuri care vin să susțină prioritățile stabilite de autorităților de la Chișinău
MOLDPRES: O problemă actuală rămâne a fi circulația mărfurilor. Astfel, în diverse perioade, TIR-urile staționează zile în șir pentru a trece frontiera cu România. Urmează a fi create noi puncte comune la frontiera moldo-română. Când am putea vedea rezultate palpabile în acest sens?
Cristian-Leon Țurcanu: Este un subiect important atât pentru București, cât și pentru Chișinău. Pe de o parte este vorba de transportul de mărfuri dinspre Ucraina spre Occident, precum și circulația cetățenilor, care vor să călătorească. Atât Guvernul de la București, cât și cel de la Chișinău au depus eforturi constante pentru a depăși această situație. Nu este simplu, întrucât ar fi vorba de personal și modernizarea structurilor existente în punctele de trecere a frontierei. Există și un proiect privind controlul coordonat în punctele de frontieră. Sunt mai multe măsuri, care odată realizate, împreună, vom putea să depășim și să facilităm procesul de tranzitare a frontierei de stat. E un proces ce necesită multă muncă și investiții. Autoritățile de pe ambele maluri ale Prutului lucrează împreună ca să îmbunătățească situația de la frontieră.
MOLDPRES: Domnule Ambasador Cristian-Leon Țurcanu, vă mulțumim pentru amabilitatea de a acorda acest interviu agenției noastre.