ro
Interviuri
17 Iulie, 2025 / 02:45
/ 20 Iulie, 2021

Pornim timpul clivajului civilizațional

Moldpres
Agenția Informațională de Stat

Categorie: Interviuri, Comentarii, Evenimente

Chişinău, 20 iul. /MOLDPRES/. Rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din această vară oferă Republicii Moldova o șansă uriașă de a accelera un  parcurs extrem de anevoios de la un mutant al civilizației ortodoxe, numit Homo Sovieticus, spre civilizația occidentală. O parte din acest drum deja l-au parcurs Bulgaria și România, care treptat se debarasează de mentalitatea comunistă și îmbrățișează cultura occidentală, bazată pe valorile democrației liberale.

Pentru Moldova, lucrurile nu sunt atât de simple. În teritoriul post-sovietic sunt create artificial zone de conflict separatist prin care Rusia se străduiește să nu permită evadarea fostelor colonii spre libertate. În acest scop a fost elaborată o întreagă ideologie, numită ”Russki Mir”, care neagă vehement principiul statului de drept, libertățile individuale și dreptul fiecărui popor să-și aleagă destinul. "Russki Mir", conform  ultimului articol al lui Vladimir Putin, înseamnă dreptul Rusiei de a ocupa teritorii de la fostele republici unionale și a le incorpora în “statul mononațional rus” sau a le transforma în colonii moderne. Modelul propus pentru viitor este similar celui practicat de Imperiul țarist Rus.

În ultimii 10 ani Georgia, Ucraina și mai puțin Moldova s-au zbătut să demonstreze lumii că își doresc state realmente independente, că împărtășesc valorile democrațiilor liberale și că doresc să facă parte din spațiul civilizațional occidental. Georgia s-a ales cu Abhazia și Osetia de Sud ocupate de Rusia, Ucraina - cu Crimeea răpită și Donbasul transformat în teatru de război. Pentru Moldova a fost suficient  un conflict înghețat  numit ”Transnistria” (mai corect, acest teritoriu ar trebui numit raioanele de est ale Republicii Moldova), pentru a crea obstacole serioase în evoluția noastră spre modelul european.

Rezultatul alegerilor  din 11 iulie  creează premise extrem de favorabile pentru impulsionarea ruperii  ireversibile de spațiul post-sovietic, marcat de autoritarism, hoție, războaie, sărăcie și dispreț pentru drepturile omului. Recenta  declarație de la Batumi a șefilor de stat ai Georgiei, Moldovei și Ucrainei  demonstrează  încă o dată înțelegerea perfectă de către cei trei lideri a faptului că nu există alternative integrării accelerate spre Uniunea Europeană. 

Spre deosebire de Georgia și Ucraina, unde demersul proeuropean are un sprijin cvasi-total, Republica Moldova doar  la 11 iulie curent  a spus ”da” Europei printr-un vot masiv acordat ideilor președintelui Maia Sandu. Așteptările sunt uriașe, iar șansele de izbândă - mari. Dacă reformele în spațiul post-sovietic au fost făcute, în fond, de fosta nomenclatură a partidului comunist, subit transformată  din partocrație în etnocrație, acum avem persoane educate în Occident, cu o mentalitate complet diferită de cea a cadrelor reziduale din trecut. Acesta este avantajul cel mai important, pentru că încercările din trecutul nu prea îndepărtat s-au terminat cu crearea unui sistem oligarhic odios. Tinerii veniți la putere trebuie, pe lângă cunoștințe moderne să mai posede un sentiment puternic de empatie față de oameni, să promoveze toleranță zero pentru comportamentul arogant și să aibă vestimentație, aidoma sfinților pictați în icoanele medievale, fără buzunare. Deoarece, orice caz de corupție în tânăra clasă politică va însemna importante pierderi de imagine.

Pe lângă crearea instituțiilor independente, care să înceapă o luptă extrem de dificilă cu fenomenul  omniprezent al corupției, mai este nevoie de a porni motoarele economiei. Un salt economic în viitorii ani ar avea efecte benefice de ordin social și ar consolida pozițiile proeuropene.

Și, chiar dacă se vorbește foarte puțin despre școală, nu ne putem permite luxul să nu demarăm o profundă transformare a sistemului educațional. Trebuie să recunoaștem că avem, din păcate, o școală în care domină principiul pedagogul expune materialul, iar elevul îl articulează a doua zi. Sunt și multe excepții, însă din păcate, ele confirmă regula. E nevoie de urgență de studiat și implementat  cel mai de succes model european, cel finlandez, care este practicat în tot mai multe țări. Școala trebuie să educe oameni liberi, creativi și fericiți, iar pentru aceasta e nevoie nu de o schimbare, ci de o transformare de sistem.

Evident, noua guvernare va veni cu un program principial nou și deosebit care va porni transformările în toate domeniile. Societatea trebuie să cunoască pașii ce urmează, să înțeleagă beneficiile ce urmează, dar și să fie pregătită pentru anumite greutăți. Unele reforme vor fi nepopulare, vor afecta bugetul familiilor, însă pe termen mediu și lung vor aduce beneficii uriașe. Este concludent în acest sens exemplul României, unde Produsul Intern Brut a crescut din momentul aderării la UE în 2007, până azi, mai mult de trei ori. Unde salariile și pensiile sunt cu mult peste ale noastre, dar și peste ale rușilor, ucrainenilor și altor țări non-UE. Dialogul sincer al guvernării cu cetățenii trebuie să-i transforme din arbitri ai fenomenului în participanți activi ai reformelor.

La drept vorbind, asistăm la o tentativă a Republicii Moldova de evadare dintr-un sistem  hibrid, nociv și fără perspective pentru moldoveni. Începe un drum extrem de anevoios spre o altă civilizație. Una bazată pe democrație, respect pentru drepturile individuale, economie de piață funcțională  și un stat de drept cu instituții independente  în serviciul cetățeanului. În Republica Moldova începe un clivaj civilizațional complicat, riscant, dar absolut necesar. Beneficiari vor fi multe generații de acum înainte. 

Ultimele Știri
/ 03 Decembrie, 2024

Maria Prisacari, director ADR Nord: „Cu suportul UE, Regiunea Nord și întreaga țară se va transforma și mai mult în următorii ani”

/ 28 Noiembrie, 2024

INTERVIU // Cristian-Leon Țurcanu, ambasadorul României în Republica Moldova: „Ne dorim ca cetățenii de pe acest mal al Prutului să aibă un viitor prosper în Uniunea Europeană”

/ 09 Octombrie, 2024

Justina Grigaraviciene, consilier european de nivel înalt pentru mediu: R. Moldova în Pactul Verde European prevede depășirea provocărilor, valorificarea oportunităților și capacitarea actorilor locali

/ 08 Octombrie, 2024

Ion Ștefanovici, președintele Centrului de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale din România: “R. Moldova şi Ucraina vor putea să funcţioneze aşa cum o face toată Europa – pe regiuni”

/ 02 Octombrie, 2024

Experiența României în procesul de aderare la UE. Monica Dinu, consultant pentru fonduri europene: „Primarii să-şi dea mâna și să realizeze proiecte comune”

/ 30 Septembrie, 2024

Ambasadorul Chinei în Republica Moldova, Yan Wenbin: „Invităm producătorii moldoveni să îmbogățească tipurile de produse agricole exportate în China”

/ 25 Septembrie, 2024

Ambasadorul României în Ucraina, Victor Micula, despre aderarea R. Moldova la UE: „Avem de ales între un proiect frumos care pune pe primul loc bunăstarea cetăţeanului şi un imperiu colonizator”

/ 31 August, 2024

Directoarea Institutului de Filologie Română, Nina Corcinschi: „A ne vorbi corect limba nu este doar o necesitate firească, ci și o datorie de onoare”

/ 27 August, 2024

INTERVIU // Ion Hadârcă, unul dintre liderii Mișcării de Eliberare Națională, profeții despre trecut, de Ziua Independenței: „Noi am făcut primul pas, iar aceste procese prin care am trecut în acești peste 30 de ani curg, în sfârșit, într-o albie fir