CEC face apel către concurenții electorali și organele de drept să asigure desfășurarea unui proces electoral corect

Chişinău, 6 oct. /MOLDPRES/. Comisia Electorală Centrală (CEC) atrage atenția asupra necesității respectării legislației electorale, în special fiind vorba de câteva aspecte: organizarea transportării ilicite a alegătorilor, coruperea alegătorilor, implicarea cultelor religioase în alegeri, informează MOLDPRES.
Potrivit Serviciului de presă al CEC, la alegerile prezidențiale din 2016, dar și la cele parlamentare din 2019, CEC a recepționat mai multe sesizări cu privire la cazuri de transportare organizată a alegătorilor către secțiile de votare, în special a celor cu domiciliul în localitățile din stânga Nistrului. În hotărârile despre confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatului de Președinte al Republicii Moldova, dar și cu privire la confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare și la validarea mandatelor deputaților aleși, Curtea Constituțională a reținut că „transportul organizat al alegătorilor nu reprezintă, în sine, o încălcare electorală, cu excepția cazului în care se probează faptul că au fost exercitate presiuni necuvenite pentru a influența opțiunea alegătorilor".
Prin urmare, CEC menționează, pe de o parte, obligația organelor de drept de a contracara orice acțiune menită să organizeze/efectueze transportarea ilicită a alegătorilor, iar pe de altă parte, obligația concurenților electorali de a se abține de la acțiuni care implicit influențează opțiunea alegătorilor și rezultatele alegerilor, fapt care ar putea servi drept temei pentru anularea rezultatelor și aplicarea sancțiunilor de rigoare, inclusiv a sancțiunii de excludere din cursa electorală.   
De asemenea, CEC reiterează că, în opinia Curții Constituționale, o gravă încălcare a principiilor alegerilor libere și democratice și a procesului echitabil și transparent al alegerilor, care creează precondiții pentru a pune la îndoială legalitatea și legitimitatea alegerilor și poate influența rezultatele alegerilor, reprezintă coruperea alegătorilor.
Potrivit Codului penal, oferirea sau darea de bani, bunuri, servicii ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să îşi exercite sau să nu îşi exercite drepturile electorale în cadrul alegerilor, în cazul persoanei fizice se pedepsește cu amenda în mărime de la 550 la 850 de unități convenționale sau cu închisoare de la un an la 5 ani, iar în cazul persoanei juridice - cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.
În acest context, Comisia atrage atenția că asigurarea neadmiterii coruperii alegătorilor este unul din elementele cheie pentru aprecierea caracterului liber și corect al alegerilor, precum și validarea acestora, inclusiv prin încrederea alegătorilor în rezultatele alegerilor, fiind pilonul legitimității puterii în stat, fapt pentru care toate părțile implicate în procese electorale urmează să manifeste o poziție activă în acest sens.
Autoritatea electorală mai atrage atenția și la faptul că, potrivit art.31 alin.(4) din Constituție, cultele religioase sunt autonome şi separate de stat. Mai mult decât atât, Codul electoral interzice finanţarea ori susţinerea materială sub orice formă, directă şi/sau indirectă, a activităţii partidelor politice, a campaniilor electorale/ concurenţilor electorali de către organizaţiile religioase. 
În acest context, Curtea amintește că „efectuarea agitaţiei electorale şi/sau susţinerea financiară sau materială a concurenţilor electorali, desfăşurarea de acţiuni prin care se încalcă Constituţia Republicii Moldova constituie temeiuri pentru suspendarea activităţii cultelor religioase şi a părţilor lor componente". 
Astfel, CEC cheamă organele de drept să investigheze prompt toate semnalele primite, inclusiv din spațiul public, concurenții electorali să sesizeze organele abilitate la timp cu prezentarea dovezilor concludente, observatorii să-și realizeze misiunea nepărtinitor, iar toate organele de stat să le ofere sprijin  la documentarea unor asemenea situații.
Pe 1 noiembrie curent, în Republica Moldova se vor desfășura alegeri prezidențiale. Pentru fotoliul de președinte al R. Moldova au fost înscriși în cursa electorală opt concurenți: Renato Usatîi, liderul „Partidului Nostru”, Andrei Năstase, președintele Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr” (DA), Tudor Deliu, fostul președinte al Partidului Liberal Democrat (PLDM), șeful statului Igor Dodon, independent, Violeta Ivanov, deputat al Partidului „Șor”, Maia Sandu, liderul Partidului „Acțiune și Solidaritate”, Octavian Țîcu, liderul Partidul Unității Naționale și Dorin Chirtoacă, desemnat de Blocul Electoral UNIREA.
Sursă foto: CEC