Astăzi se sărbătorește Dragobetele

Chişinău, 24 feb. /MOLDPRES/. Astăzi e ziua de Dragobete, sărbătoarea iubirii la români, care își are rădăcinile în tradițiile dace și în credința în fiul Dochiei, zeul dragostei și al bunei dispoziții. Despre Dragobete s-au păstrat numeroase povești, transmise din generație în generație sub diverse variante, informează MOLDPRES.
Dacă pe 14 februarie cuplurile şi-au declarat dragostea de Valentine’s Day, românii celebrează încă o dată Ziua Îndrăgostiților, în pragul lui Mărțișor. Tradițiile populare transmit că cei care nu sărbătoreau această zi, erau pedepsiți să nu poată iubi în anul respectiv. De asemenea, aceasta este ziua în care tinerii se logodesc în anumite zone ale țării. Conform superstițiilor din popor, bărbații nu au voie să supere femeile în această zi, pentru a nu avea o primăvară cu ghinion.
În această zi, fetele și băieții culeg primele flori ale primăverii pentru a fi feriți de boli și de necazuri, în timp ce fetele necăsătorite topesc zăpadă, apoi se spală cu apa rezultată pe față pentru a fi mai frumoase. Se spune că de Dragobete nu e bine să coși, să speli sau să calci rufe. În schimb, este de preferat să-l întâmpini pe fiul Dochiei cu locuința curată, pregătită să adăpostească o iubire la fel de pură.
Sacrificarea sau comercializarea animalelor trebuie evitată pe 24 februarie. Trebuie menționat și că plânsul este interzis de Dragobete, deoarece lacrimile care curg în această zi aduc supărări și necazuri. Legat de vreme, dacă plouă în această zi, superstițiile din popor spun că primăvara va fi lungă și frumoasă.
Dragobete este un personaj preluat de la vechii daci și transformat într-un protector al tinerilor și patron al iubirii. Această sărbătoare anunță momentul în care întreaga natură renaște.
Identificat cu zeul dragostei în mitologia romană, Cupidon, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă, Dragobetele este asemuit cu un flăcău frumos care umblă prin pădure și sărută fetele. De altfel, simbol al începutului de dragoste la tinerele fete sunt așa numiți Dragobeți, muguri ai arborilor de pădure pe care îi culeg și îi poartă la ureche în ziua de Dragobete. El este asemuit și cu o altă reprezentare mitică a Panteonului românesc, Năvalnicul, fecior frumos care ia mințile fetelor și nevestelor tinere, motiv pentru care a fost metamorfozat de Maica Domnului în planta de dragoste care îi poartă numele (o specie de ferigă).
În această zi se crede că păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează și încep să-și construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în această zi, potrivit acestor credințe, rămâneau stinghere și fără pui până la Dragobetele din anul viitor.
foto: provincial.md