Creștinii ortodocși de stil vechi îi sărbătoresc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena

Chişinău, 3 iun. /MOLDPRES/. Creștinii ortodocși de stil vechi îi sărbătoresc astăzi pe Sfinții Împărați Constantin și mama sa, Elena. Sărbătoarea celor doi este strâns legată de taina și puterea Sfintei Cruci – semnul central al religiei creștine, notează MOLDPRES.
Ei sunt cunoscuți drept cei care au dat libertate creștinismului.
Potrivit cărților bisericești, ca împărat, Constantin a arătat multă râvnă pentru unitatea credinței creștine. Astfel, în toamna anului 312, în ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a zărit pe cer, în plină zi, o cruce strălucitoare, deasupra soarelui, ce avea inscripția: „Prin acest semn vei birui”, iar pe timpul nopții i s-a arătat în vis însuși Isus Hristos, cu semnul crucii, cerându-i să pună acest semn sfânt pe steagurile soldaților săi, urmând să le fie protector în focurile bătăliei.
Sfânta Elena, mama sa, a descoperit la Ierusalim Crucea pe care Mântuitorul a fost răstignit. Sfânta Elena este și ocrotitoarea arheologilor, datorită demersului ei de a căuta crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Cercetătorii sunt de părere că deciziile Împăratului Constantin în favoarea creștinismului s-au datorat mai ales mamei sale, care, “cu mâna de fier și credința tare”, s-a aflat în permanență în umbra unicului său fiu.
Datorită lui Constantin și Elena, creștinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise și duminică a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman.
Constantin I sau Constantin cel Mare a fost împărat roman între 306 și 337, devenind conducător al întregului Imperiu Roman după înfrângerea lui Maxentiu și a lui Liciniu. Acesta a decedat în mai 337. Cea mai însemnată realizare a împăratului Constantin a fost Edictul de la Milano, prin care creștinismul este recunoscut, însă va deveni religie de stat abia în timpul lui Teodosie cel Mare.
Pentru ziua Sf. Constantin și Elena există o serie de obiceiuri și superstiții care fac referire la vara ce este la început: mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsări; podgorenii respectă această zi în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii; femeile, pentru a alunga spiritele rele, dau cu tămâie și stropesc cu agheasmă.  
În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor.
Astăzi sunt omagiați cei care poartă numele Constantin, Elena și derivatele acestora - Costel, Constanța,  Costache, Leanca ș.a. Tot astăzi, mai multe sate și orașe din țară sărbătoresc hramul bisericilor locale.