O asociaţie obştească a elaborat un studiu care explică fenomenul dezinformării în UTA Găgăuzia

Chişinău, 21 apr. /MOLDPRES/. „Fenomenul dezinformării în UTA Gagauz-Yeri: actori şi contramăsuri” este genericul unei note analitice, elaborată de Asociația ADEPT cu suportul financiar al Uniunii Europene, transmite MOLDPRES.
Potrivit studiului, fenomenul este explicat prin faptul că în țări precum Republica Moldova, până nu demult, mass-media a fost controlată de anumite partide politice prin intermediul liderilor sau al unor persoane afiliate acestora. Respectiv, partidele politice cu lideri proprietari ai mijloacelor de comunicare în masă, cu acces la resurse financiare din surse obscure, au posibilitatea îndoctrinării și influențării opiniilor cetățenilor prin tot felul de proiecte, precum rețea de magazine sociale sau fonduri de caritate. „Scopul acestora este utilizarea mijloacelor de comunicare în masă pentru accederea la guvernare și utilizarea pârghiilor administrative în scop de îmbogățire. Acest gen de influență a opiniilor cetățenilor nu a fost dezrădăcinat până în prezent”, arată sursa citată.
„Pe lângă faptul că este o democrație defectuoasă, Moldova mai este și segmentată din punct de vedere etno-lingvistic și social-economic. În aceste condiții, segmente mai înguste sau mai largi de cetățeni sunt, de obicei, în căutarea informațiilor și opiniilor, care le confirmă viziunile și punctele de vedere pe care le împărtășesc. Efectele acestui fenomen se amplifică în virtutea faptului că persoanele, în mod natural, comunică mai intens cu semenii lor, alături de care se simt mai confortabil, sau se află sub influența acelorași stereotipuri, etc. Fenomenul menționat este calificat drept lunecare în captivitatea așa-ziselor bule informaționale – situații în care persoanele devin consumatoare doar de informații care corespund valorilor și opiniilor pe care le împărtășesc”, scrie Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT.
Termenul de bulă informațională a fost pus în circuit cu mai bine de 10 ani în urmă, când s-a constatat, în mod empiric, înclinația firească a persoanelor de a-și economisi timpul și resursele intelectuale necesare pentru procesarea constantă a unor volume uriașe de informații în căutarea adevărului despre evenimentele care se întâmplă și fenomenele în curs de desfășurare. „Respectiv, reversul medaliei este că economisind timp și resurse, adesea, persoanele cad în mrejele bulelor informaționale, care limitează drastic accesul la informații alternative, incomode, dar importante din puncte de vedere al stabilirii adevărului. Experiența arată că doar atitudinea critică față de informațiile primite, inclusiv din surse considerate credibile, ne poate salva de pericolul captivității bulelor informaționale”, explică studiul.
Concluzionând pe marginea rezultatelor chestionarului, s-ar putea sublinia că principalul instrument de combatere a dezinformării rămâne inocularea deprinderilor pentru consumatorii de informații să recurgă la verificarea din surse de alternativă, în special oficiale sau surse TV și radio care, de obicei, au coduri deontologice și sunt supuse monitorizării din partea instituțiilor publice specializate în asigurarea informării corecte și echidistante a cetățenilor.
Conform Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova, dezinformare înseamnă răspândire intenționată a informațiilor false, create pentru a dăuna unei persoane, unui grup social, unei organizații sau securității statului.
Foto: ADEPT