Ministrul Educaţiei, Maia Sandu, pledează pentru reformarea învățămîntului pedagogic

Chişinău, 6 apr. /MOLDPRES/. Interviu acordat în exclusivitate pentru AIS MOLDPRES de către Maia Sandu, ministru al Educaţiei
Întrebare: În ultimii ani, în domeniul educaţiei au fost iniţiate mai multe reforme. Care sînt priorităţile Ministerului Educaţiei pentru următorii patru ani?
Răspuns: Un sistem educațional de calitate se bazează pe trei piloni: resursa instituțională, resursa umană și cea didactică. În context, prioritățile Ministerului Educației pentru perioada următoare se axează pe acțiuni care să consolideze acești piloni. Una dintre sarcinile imediate ține de elaborarea cadrului normativ pentru punerea în aplicare a Codului educației. Un alt obiectiv se referă la finalizarea cadrului instituțional, în vederea creării unor instituții puternice de evaluare și supraveghere a calității. De asemenea, ministerul și-a propus să consolideze resursa umană din educație prin sporirea calității serviciilor de formare inițială și continuă în învățămîntul pedagogic, introducerea evaluării și motivării în bază de standarde, elaborarea unei noi legi a salarizării. Al treilea element fundamental de schimbare vizează modernizarea curriculară. În curînd vom prezenta publicului Cadrul de Referință pentru Curriculumul Național, documentul de bază care va ghida acest proces.
Î: Codul educaţiei prevede crearea a trei structuri noi: Agenția Națională de Asigurare a Calității în Învățămîntul Profesional, Inspectoratul Școlar Național şi Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare. De cînd vor începe să activeze acestea?
R: Cele trei structuri menționate sînt necesare pentru asigurarea calității și monitorizarea proceselor educaționale de la toate nivelurile sistemului de învățămînt. Inspectoratul Școlar Național (IȘN), structură care va asigura calitatea în educație prin evaluarea activității instituțiilor de învățămînt general, acreditarea instituțiilor de învățămînt, evaluarea activității cadrelor didactice și a celor de conducere, urmează a fi creat pe parcursul acestui an. A fost anunțat concursul pentru selectarea directorului IȘN, după care urmează să se desfăşoare procedurile pentru selectarea celorlalți angajați.
Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare (ANCE), aprobată prin Hotărîre de Guvern la 10 martie 2015, este structura responsabilă de coordonarea procesului de elaborare şi implementare a curriculumului naţional și de organizarea evaluărilor naționale și internaționale în învăţămîntul general. ANCE există deja, urmînd doar să se consolideze partea care ține de curriculum. Sperăm ca procesul de revizuire curriculară recent anunțat să fie preluat de către instituția respectivă în acest an.
Regulamentul de funcționare a Agenției Naționale de Asigurare a Calității în Învățămîntul Profesional (ANACIP) și efectivul-limită al acesteia au fost aprobate cîteva zile în urmă. Crearea instituției respective ne va permite să reluăm foarte curînd procesul de evaluare și acreditare academică, suspendat în anul 2008. ANACIP va evalua programele tuturor instituțiilor de învățămînt profesional tehnic, ale universităților și ale instituțiilor de formare continuă și va efectua acreditarea instituțională. În săptămînile ce urmează va fi organizat un concurs jurizat internațional pentru alegerea celor 15 membri ai consiliului de conducere.
Î: Aţi declarat anterior că optaţi pentru remunerarea profesorilor în funcţie de performanţe. Ştim că Ministerul Educaţiei lucrează deja la o nouă lege cu privire la salarizarea cadrelor didactice. Cum va funcţiona noul sistem de salarizare şi de cînd va fi acesta aplicat?
R: Profesorii trebuie să aibă salarii decente pentru a-și concentra toată atenția către elevi și pentru a se dezvolta. Pentru a schimba starea de lucruri la acest capitol e nevoie de o nouă lege a salarizării, care să sprijine eforturile depuse și să răsplătească profesorii care tind spre performanță și creștere profesională. Detaliile tehnice ale noului mod de finanțare sînt elaborate la nivel de experți și vor fi prezentate pentru discuții publicului larg atunci cînd vom considera că am găsit o soluție optimă.
Î: Care este salariul minim pe care ar trebui să îl aibă un profesor? Este posibilă majorarea salariilor angajaţilor din învăţămînt în viitorul apropiat?
R: Precum am menționat anterior, cadrele didactice trebuie să aibă un salariu care să le permită un trai decent și demn și care să facă posibilă concentrarea lor pe procesul didactic, nu pe supraviețuirea zilnică. Majorarea salariilor este posibilă în situația în care noi întreprindem măsuri de creștere a eficienței cheltuielilor publice în educație. Resursele economisite trebuie să rămînă în sector și să fie reorientate în special pentru creșterea retribuției muncii angajaților.
Î: O problemă cu care se confruntă multe instituţii de învăţămînt din ţară este lipsa cadrelor didactice. Ce intenţionează să facă ministerul pentru a atrage şi a menţine în sistem cadre competente?
R: Lipsa cadrelor didactice este o problemă reală și complicată. În anul de studii 2014-2015 în instituțiile de învățămînt din țară au existat 1090 de locuri vacante, pentru care au fost repartizați 700 de absolvenți. Cea mai mare cerere era înregistrată în grădinițe – 191 locuri vacante pentru care au fost repartizați 77 de specialiști. Cel mai mare deficit de cadre didactice se înregistrează în municipiul Chișinău, unde au rămas neacoperite 48 din cele 133 de locuri vacante.
Pentru a soluționa această penurie trebuie, în primul rînd, să transmitem un semnal clar în societate că educația este un domeniu prioritar pentru țară și că, în cel mai scurt timp, profesorii vor ajunge să fie motivați pe potriva importanței domeniului. În al doilea rînd, trebuie să realizăm reforma învățămîntului pedagogic. Nu poate fi justificată situația în care statul investește în pregătirea a mii de studenți ai instituțiilor pedagogice, iar în școli ajung să lucreze doar a șasea parte dintre ei. Resursele publice trebuie investite doar în cei ce vor alege să lucreze în sistemul educațional. Acest lucru ne va permite să sporim finanțarea per student, să creștem bursele la pedagogie și, respectiv, să atragem tineri competitivi. În acest sens, vom pleda și pentru o selecție  mai riguroasă a studenților care aleg pedagogia, dar și pe creșterea calității în învățămîntul pedagogic. Nu în ultimul rînd, ne propunem să asigurăm un proces continuu și de calitate de formare profesională pentru cadrele didactice care sînt deja în sistem.
Î: Ministerul Educaţiei deţine date referitoare la calea pe care au ales să o urmeze candidaţii care în anii precedenţi nu au reuşit să ia note egale sau mai mari de 5 la examenele de BAC?
R: Ministerul Educației nu colectează date detaliate la acest subiect. Colectarea acestora va fi posibilă cînd vom avea un sistem informațional unic pentru toate treptele sistemului de învățămînt. În prezent sistemul informațional există doar pentru treapta învățămîntului general.
Î: Procesul de reorganizare a instituţiilor de învăţămînt preuniversitar va continua în anul de studii 2015-2016?
R: La începutul anului de studii 2013-2014 rețeaua instituțiilor de învățămînt primar și secundar general din Republica Moldova includea 1374 de instituții de învățămînt. În comparație cu anul precedent de studii, numărul acestora s-a micșorat cu 20 de unități. În același timp, au fost reorganizate 42 de instituții de învățămînt, dintre care: 37 de licee – în gimnazii; 4 gimnazii – în școli primare; 1 școală primară – în școală primară-grădiniță.
Exemple de bune practici în implementarea consecventă a reformei structurale pot fi municipiul Bălți, raioanele Hîncești, Ungheni, Orhei, Călărași, Strășeni. Printre unitățile administrativ-teritoriale care au restanțe la reforma structurală se numără municipiul Chișinău, raioanele Rezina, Ocnița, Florești, Sîngerei, Dondușeni, Soroca, Ștefan-Vodă, Drochia și Cahul.
Administrarea rețelei de instituții ține de competența administrațiilor publice locale și anume acestea trebuie să asigure utilizarea corectă, transparentă și eficientă a mijloacelor financiare și să ia deciziile necesare de restructurare a rețelei.
Î: În anul 2014, Ministerul Educaţiei a lansat procesul de revizuire a curriculumului şcolar. Spuneţi-ne ce schimbări vor fi făcute, cine va fi implicat în acest proces şi cînd vom vedea primele rezultate?
R: În anul precedent am lucrat la Cadrul de Referință pentru Curriculumul Național, documentul de bază care va ghida procesul de revizuire curriculară. După discutarea și aprobarea acestui document, vom iniția procesul propriu-zis de revizuire curriculară pentru fiecare disciplină și pentru fiecare clasă. Viteza cu care ne vom mișca în acest proces depinde și de sprijinul, inclusiv cel financiar, pe care îl vom obține. Dacă vom avea suficiente resurse,  vom reuși să realizăm întreg procesul pe parcursul anilor 2015-2016.
(Reporter N. Sandu, editor M. Jantovan)