Cronica ARHIVELOR // Mihail Ciachir, preotul și cărturarul care a promovat limba română și cultura găgăuză

Agenția Națională a Arhivelor readuce în atenția publicului personalitatea lui Mihail Ciachir – preot, traducător, scriitor și profesor găgăuz, care a avut o contribuție importantă atât la dezvoltarea culturii și limbii găgăuze, cât și la promovarea limbii române în rândul găgăuzilor. Ciachir a tradus și a publicat lucrări în limba română, a colaborat cu presa culturală basarabeană și a elaborat materiale destinate învățării limbii române de către găgăuzi.

Născut în anul 1861, la Ceadîr-Lunga, într-o familie modestă, Mihail Ciachir și-a făcut studiile la Școala spirituală și la Seminarul Teologic din Chișinău, instituție la care a revenit ulterior în calitate de profesor. În anul 1884 a fost hirotonit preot, activând la Biserica „Măzărache” din Chișinău, dar și în cadrul instituțiilor de învățământ din capitală.

Activitatea sa pedagogică și literară a fost strâns legată de preocuparea pentru educație și pentru dezvoltarea limbilor vorbite de populația din Basarabia. În calitate de membru al Consiliului pentru școli din județul Chișinău pe lângă Ministerul Învățământului, Ciachir a pledat pentru tipărirea manualelor și a cărților în limba română, necesare în școli.

După ce a obținut aprobarea pentru tipărirea unor asemenea lucrări, Mihail Ciachir a desfășurat o amplă activitate de traducător și autor. Printre realizările sale se numără ghiduri, manuale și dicționare, inclusiv un ghid pentru studierea limbii ruse, publicat în anul 1900, și un dicționar rus-moldovenesc, editat în 1907 și care cuprindea peste 22 de mii de cuvinte.

În același timp, Ciachir s-a afirmat drept una dintre personalitățile importante pentru dezvoltarea culturii găgăuze. În perioada de după Unirea Basarabiei cu România, el a intensificat activitatea de traducere și publicare în limba găgăuză. A tradus și a tipărit texte religioase, inclusiv Evangheliile de la Matei și Marcu, precum și Molitvoslovul și Psaltirea.

Una dintre cele mai importante lucrări ale sale este „Istoria găgăuzilor din Basarabia”, publicată la Chișinău în 1934. Lucrarea este considerată o contribuție majoră la dezvoltarea culturii scrise găgăuze și la păstrarea memoriei istorice a acestei comunități.

Mihail Ciachir a avut, totodată, un rol important în promovarea limbii române printre găgăuzi. A colaborat cu revista „Viața Basarabiei”, unde a publicat articole cu tematică etnografică despre găgăuzi în limba română, precum și cu revista „Luminătorul”. În ultimul an al vieții sale, în 1938, a reușit să publice primul dicționar româno-găgăuz, conceput pentru a facilita învățarea limbii române de către găgăuzi.

Prin activitatea sa de profesor, preot, traducător și cercetător, Mihail Ciachir a contribuit la păstrarea identității culturale găgăuze și la apropierea acesteia de spațiul cultural românesc.

Numele lui Mihail Ciachir este astăzi purtat de instituții și străzi din Republica Moldova. Teatrul din Ceadîr-Lunga îi poartă numele, iar în Chișinău funcționează Biblioteca de cultură și literatură găgăuză „Mihail Ciachir”, filială a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. În fiecare an, la 27 aprilie, este marcată Ziua scrisului și limbii găgăuze, asociată cu ziua de naștere a cărturarului.