Teatrul, punte spre Europa. Regizorul Petru Hadârcă: „Dacă ar vedea acum Grigore Vieru de câte ori trecem Prutul...”

Teatrul este unul dintre ambasadorii Republicii Moldova în drumul său spre Uniunea Europeană, iar spectacolele și turneele peste hotare contribuie la construirea unei imagini europene a țării. Este convingerea regizorului și directorului Teatrului Național „Mihai Eminescu”, Petru Hadârcă, exprimată într-un interviu pentru MOLDPRES.

Regizorul spune că, prin turneele internaționale, teatrul ajunge la moldovenii plecați peste hotare și la publicul din țările europene, în acest fel, cultura devine o formă de diplomație și un instrument prin care Republica Moldova se face cunoscută în spațiul european. 


„Noi am câștigat mult în turneele pe care le întreprindem prin diplomație culturală în atâtea țări în Europa. Am avut contactul nu numai cu spectatorii noștri, duși de acasă, cu dor de casă, dar și cu spectatorii din țările respective, care au venit și ne-au spus pe urmă: „Nu vă dați seama ce imagine frumoasă ați făcut prin cultură, prin teatru, despre țărișoara voastră”. Noi, teatrul, ne-am unit. Noi, teatrul, de mult suntem uniți cu țara. Și am avut de câștigat multe. Apropiere culturală reprezintă și o cale spre integrarea europeană, iar teatrul poate contribui prin spectacole, turnee și dialog cultural la conectarea Republicii Moldova cu spațiul european. Dacă ar vedea acum Grigore Vieru de câte ori trecem Prutul...”, a conchis Petru Hadârcă.


Privind spre trecut, regizorul consideră că această deschidere europeană a culturii are la bază lupta generațiilor de oameni de cultură pentru identitate, libertate de exprimare și limba română. În perioada renașterii naționale, teatrul a fost unul dintre spațiile în care publicul putea regăsi mesaje despre identitate și libertate.


„Dacă stăm să ne gândim bine, de fapt, la aportul pe care l-a avut teatrul până la valurile renașterii naționale, aportul teatrului a fost prin texte, prin mesaje, prin piese bazate pe dramaturgii naționale. Lumea era flămândă să audă o durere spusă din scenă, să împărtășească o vorbă de la gura sobei, de acasă, de la țară, că cam astea erau interzise. În fapt, putem spune că noi am luptat atunci pentru libertatea de a gândi, de a vorbi, de a crea, fără ca să avem sabia lui Damocles deasupra capului, chiar și privirile erau cenzurate din scenă”, a menționat directorul Teatrului Național „Mihai Eminescu”.




El a amintit și despre lupta oamenilor de cultură pentru limba română și grafia latină, evocând momentul în care scriitorul Ion Druță a cerut acest lucru de la tribuna Congresului Uniunii Scriitorilor.


„În 1965, în scena teatrului nostru, a fost Congresul Uniunii Scriitorilor, când de la tribuna, de la microfon din scenă, Ion Druță a cerut limba română și scrisul latin. Pe urmă, el a fost blamat, expulzat din Republica Moldova, a ajuns la Moscova, abia după ce era recunoscut acolo”, a relatat Petru Hadârcă.


Republica Moldova sărbătorește luni, 31 august, Ziua Limbii Române. Denumită oficial „Limba noastră cea română” după poemul lui Alexei Mateeavici, sărbătoarea își are originile în perioada Renașterii Naționale.  În1989, în urma presiunii exercitate de zecile de mii de oameni reuniți la prima Mare Adunare Națională, limba română a fost proclamată limbă de stat a RSS Moldovenești și s-a revenit la grafia latină.