Cel puțin șapte miliarde lei vor fi mobilizate în următorii ani în investiții publice și private în sectorul agroalimentar

Cel puțin șapte miliarde lei vor fi mobilizate în următorii ani în investiții publice și private în sectorul agroalimentar. Minim 70% din resursele intervențiilor investiționale vor fi orientate spre modernizare, procesare, irigare, tehnologizare și valoare adăugată. Prioritățile au fost incluse în Programul de activitate al viitorului Executiv, prezentate astăzi în Parlament de premierul desemnat, Vasile Tofan, informează MOLDPRES.

Oficialul a subliniat că, în ultimii ani, Fondul de subvenționare în agricultură a crescut constant, iar în continuare, abordarea trebuie să fie schimbată, prin creșterea investițiilor în sector și consolidarea capacității agricultorilor de a-și crește reziliența și de a accede noi piețe de export.


„Din 2021, Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural a crescut cu aproximativ 70%, ajungând la 1,9 miliarde de lei în 2025. Peste 8.200 de fermieri au beneficiat de sprijin, iar 61% dintre beneficiari au fost fermieri micro. Acest sprijin a fost necesar. Au existat secete, înghețuri, inundații, șocuri energetice. Dar nu putem rămâne într-un model în care vine seceta, se pierde recolta, agricultorii protestează și blochează vămile, iar Guvernul caută în grabă bani pentru compensații. Nu este un model sustenabil. Până în 2029, programul prevede mobilizarea a cel puțin 7 miliarde lei în investiții publice și private în sectorul agroalimentar. Minim 70% din resursele intervențiilor investiționale vor fi orientate spre modernizare, procesare, irigare, tehnologizare și valoare adăugată”, a afirmat Vasile Tofan.


În acest context, premierul desemnat a menționat că Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură va fi reorganizată și pregătită pentru administrarea fondurilor europene. Totodată, Registrul Fermierilor și sistemul de identificare a parcelelor trebuie să devină funcționale.


„Aceasta este condiția pentru ca agricultorii moldoveni să poată accesa treptat instrumente apropiate de cele disponibile fermierilor din Uniunea Europeană. Schimbarea pe care o urmărim este simplă, dar și provocătoare: nu doar cât compensăm pierderile după secetă, ci cât investim pentru ca următoarea secetă să producă pierderi mai mici. Nu doar câte tone de grâu sau fructe exportăm, ci cât procesăm aici și cât venit rămâne în țară. Nu doar cât de mare este fondul de subvenționare, ci câtă productivitate și ce venit suplimentar produce fiecare leu”, a spus oficialul.


El a mai completat că vor fi prioritizate investițiile în sisteme de irigare, dezvoltarea capacităților de captare și stocare, reducerea pierderilor și administrarea mai eficientă a resurselor existente.

La rândul său, ministrul desemnat al Agriculturii și Industriei Alimentare, Radu Musteață, a declarat că portofoliul ministerului este unul destul de important și provocator.


„Vreau, în primul rând, să-mi dedic toată experiența și motivația, astfel încât să ajut sistemul agricol de Republica Moldova să fie reorganizat și fortificat. Iar aici avem nevoie, în primul rând, de instituții puternice. Cunosc problema de la firul ierbii, fiindcă, în calitatea mea de director general al Agenției Naționale pentru Siguranță Alimentară, o bună parte am colaborat și cu agenții economici, inclusiv cu asociațiile de profil și respectiv, pentru a identifica acele resurse necesare pentru a fortifica instituții”, a afirmat Radu Musteață.


Ministrul desemnat a menționat că domeniile prioritare vor fi promovarea produselor autohtone pe piețele externe, modernizarea sectorului zootehnic, modernizarea sistemelor de irigare, consolidarea capacităților de accesare a fondurilor de preaderare.