Dorin Junghietu explică de ce stocurile de securitate nu pot fi folosite pentru reducerea prețului la gaze: „Nu sunt pentru a avea gaze un pic mai ieftine, ci ca să le avem în cazuri excepționale”

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a venit cu precizări privind propunerea președintelui interimar al CA „Moldovagaz”, Vadim Ceban, de utilizare a stocurilor de securitate pentru diminuarea impactului creșterii prețurilor la gaze asupra consumatorilor. Ministrul a explicat că aceste rezerve reprezintă o rezervă strategică a țării și nu pot fi tratate drept volume comerciale obișnuite, transmite MOLDPRES.

Potrivit lui Dorin Junghietu, stocurile de securitate au fost constituite pentru situații în care aprovizionarea cu gaze este grav perturbată sau când temperaturile extrem de scăzute determină un consum foarte mare.


„Stocurile de securitate nu sunt pentru a avea gaze un pic mai ieftine, ci ca să avem gaze în general, în cazuri excepționale”, a subliniat ministrul.


Junghietu a explicat că pentru gestionarea creșterilor de preț există alte volume de gaze, respectiv stocurile constituite de furnizori în baza obligației legale de stocare. O majorare a prețului, chiar dacă afectează consumatorii și economia, nu reprezintă automat o situație excepțională în sectorul gazelor.

Legislația stabilește criterii pentru declararea unei asemenea situații, printre acestea fiind reducerea importurilor cu peste 20% față de necesar sau înregistrarea unor temperaturi extrem de scăzute timp de șapte zile consecutive, care generează un consum excesiv.

Ministrul Energiei a precizat că nici în cazul unei situații excepționale stocurile de securitate nu sunt eliberate automat. Mai întâi trebuie utilizate soluțiile disponibile pe piață, iar decizia privind folosirea rezervei strategice poate fi luată doar de autoritatea competentă pentru gestionarea situațiilor de criză.

Potrivit lui Junghietu, Ministerul Energiei monitorizează și evaluează permanent situația din sector, însă nu declară de unul singur situația excepțională și nu decide singur eliberarea stocurilor de securitate.


„Faptul că aceste gaze au fost cumpărate anterior la un preț mai mic nu le schimbă destinația. Folosirea lor acum ar putea reduce temporar costul unor achiziții, dar nu ar elimina costurile. Rezerva ar trebui refăcută ulterior, posibil la prețuri mai mari”, a explicat ministrul.


În același timp, Junghietu a atras atenția că epuizarea unei părți din rezerva strategică ar reduce nivelul de protecție al consumatorilor în cazul unei eventuale întreruperi reale a livrărilor.

Republica Moldova dispune în prezent de 56,3 milioane de metri cubi de gaze în stocurile de securitate, cantitate estimată să acopere aproximativ zece zile de consum în perioada de iarnă. Ministrul a menționat că această rezervă nu reprezintă un surplus, iar refacerea ei nu poate fi realizată imediat, în special în condiții de criză, când gazele pot deveni mai scumpe, mai greu de procurat sau de transportat.

Dorin Junghietu susține că eventualul efect temporar asupra prețului trebuie analizat în raport cu riscul diminuării capacității statului de a interveni în cazul unei situații reale de urgență energetică. Potrivit ministrului, deciziile privind utilizarea rezervelor strategice trebuie luate în baza prevederilor legale și a unei evaluări complete a riscurilor.