Independența BNM, consolidată prin noi prevederi legislative

Parlamentul a votat astăzi, în prima lectură, un proiect de lege care prevede măsuri pentru consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei (BNM) și alinierea cadrului normativ național la standardele Uniunii Europene în domeniul politicii monetare, comunică MOLDPRES.

Documentul a fost prezentat în plen de secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Elena Grumeza. Aceasta a declarat în plen că proiectul urmărește pregătirea BNM pentru integrarea în structurile financiare europene.


„Rolul acestui proiect se referă la alinierea deplină a activității Băncii Naționale la standardele care operează în Uniunea Europeană și, în fond, la pregătirea Băncii Naționale a Moldovei pentru integrarea în structurile financiare europene”, a declarat Elena Grumeza.


Potrivit proiectului, Banca Națională și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile în mod independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau a altor autorități publice. Totodată, BNM va continua să prezinte Parlamentului rapoarte privind activitatea sa.

O altă componentă a proiectului vizează integrarea BNM în structurile europene relevante după aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. În acest sens, sunt prevăzute participarea la Sistemul European al Băncilor Centrale, contribuția la capitalul Băncii Centrale Europene, precum și participarea reprezentanților BNM la structurile europene de profil.


„Legea BNM urmează să fie completată cu prevederi care stabilesc clar că, la data aderării, Banca Națională devine parte integrantă a Sistemului European al Băncilor Centrale”, a menționat Elena Grumeza.


Proiectul introduce și precizări privind interdicția finanțării sectorului public de către BNM. Legislația actuală interzice deja acordarea împrumuturilor de către banca centrală sectorului public, însă noile prevederi stabilesc mai clar anumite situații și condiții.


„Al treilea tip de modificare ține de interdicția strictă de finanțare de către BNM a sectorului public. Legislația actuală deja interzice acest tip de finanțare”, a spus oficiala.


În același timp, proiectul revizuiește regimul juridic al bunurilor BNM. Prevederile privind administrarea și deetatizarea proprietății publice nu se vor aplica bunurilor Băncii Naționale. Potrivit autorilor, măsura urmărește prevenirea unor situații în care transmiterea cu titlu gratuit a bunurilor către alte entități publice ar putea fi interpretată drept o formă de finanțare indirectă a sectorului public.

Documentul prevede și noi reguli privind incompatibilitățile aplicabile membrilor organelor de conducere ale BNM. Aceștia nu vor putea desfășura activități remunerate, cu excepția celor didactice și științifice. De asemenea, sunt introduse noi situații în care contractul individual de muncă poate fi suspendat, inclusiv în cazul participării la referendumuri în anumite calități, desfășurării agitației electorale sau numirii în funcția de administrator temporar, administrator special ori lichidator al unei entități supravegheate de BNM.

Elena Grumeza a precizat că proiectul a fost elaborat în dialog cu Comisia Europeană și a trecut prin mai multe runde de consultări.


„Acest proiect este lucrat direct și în dialog constant cu Comisia Europeană. A trecut prin mai multe runde de consultări cu cei de la Comisie, în mai-iunie, cu întrebări și răspunsuri punctate pentru fiecare clarificare care a fost solicitată”, a declarat secretarul de stat.


Potrivit acesteia, mai există două aspecte care urmează să fie clarificate cu Comisia Europeană, referitoare la statutul guvernatorului BNM și la posibilitatea acordării unor împrumuturi Fondului de garantare.

Implementarea proiectului nu presupune cheltuieli directe din bugetul de stat. Contribuția la capitalul Băncii Centrale Europene, care va deveni aplicabilă după aderarea Republicii Moldova la UE, urmează să fie achitată din fondurile proprii ale BNM.


„În fond, scopul urmărit este fortificarea cadrului de reglementare al BNM pentru a proteja stabilitatea financiară a țării și pentru a crea premisele ca Banca Națională să se integreze, alături de celelalte bănci centrale europene, în structurile financiare europene”, a conchis Elena Grumeza.


Proiectul urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua.