REPORTAJ MOLDPRES // Lecția chineză a economiei fără cash: cum devine telefonul un eficient scut anticorupție și ce poate învăța Moldova de la Beijing

 

O lună în China fără bani lichizi pe mână

Trimisul special al Agenției Informaționale de Stat MOLDPRES se află în prezent într-o misiune jurnalistică extinsă în Republica Populară Chineză. Timp de mai bine de o lună trăită în ritmul alert al marilor metropole asiatice, realitatea cotidiană a impus o constatare izbitoare: pe străzile din Beijing, portofelul fizic a devenit o piesă de muzeu, iar bancnotele sau monedele pur și simplu nu mai circulă. Într-o societate complet automatizată, în care de la o simplă legătură de ceapă cumpărată de la un bătrân producător stradal și până la biletele de metrou sau muzeu, totul se achită prin scanarea unui cod QR. Or, eliminarea banilor gheață a încetat de mult să fie doar un confort tehnologic, devenind şi o metodă sigură de transparență și combatere a corupției.

Iuanul sub lupă: tehnologia care aprinde „becul roșu”

În cadrul unui eveniment desfășurat recent la Beijing, alături de jurnaliști sosiți din toate colțurile lumii, corespondentul MOLDPRES a avut ocazia să adreseze o întrebare directă unui oficial de rang înalt din conducerea țării. Tema a fost una sensibilă: fenomenul corupției în China – istoricul său, măsurile actuale și eficiența lor reală. Solicitat să ofere un răspuns profund sincer, oficialul chinez a conturat o strategie națională rigidă, ghidată de o monitorizare digitală totală:


„Nici China nu este ocolită de acest flagel global, însă subiectul este tratat la cel mai înalt nivel de conducerea țării și a partidului de guvernare. Pedepsele sunt drastice: ani grei de închisoare sau detenție pe viață pentru cei prinși. Dar dincolo de pedeapsă, cheia este prevenția și educația. Oferim salarii motivante și suficiente pentru funcționari ca aceștia să nu cadă pradă ispitei de a băga mâna în banul public. Mai mult, anticorupția se învață direct din școală, iar studenții sunt duși periodic în excursii tematice la pușcării pentru a vedea cu ochii lor cum trăiesc hoții prinși. Însă pilonul de bază rămâne digitalizarea: organele de drept nu așteaptă denunțuri, ci monitorizează permanent și în timp real fluxurile financiare și conturile fiecărui funcționar. Orice iuan dubios sau nejustificat apărut în venituri sau cheltuieli aprinde imediat becul roșu în sistem”.


Acest ecosistem digital, dominat de aplicațiile WeChat Pay și Alipay, asigură o trasabilitate absolută a banilor. Nici străinii nu mai au nevoie de conturi bancare locale complicate: își pot descărca aplicațiile direct pe smartphone, atașând un card internațional (Visa sau Mastercard) pentru a deveni parte dintr-o societate perfect fluidă, unde evaziunea fiscală la nivel de retail a fost redusă practic la zero.

Ecoul de la Chișinău: „Cashless Challenge” și lupta cu economia tenebră

În timp ce China demonstrează efectele pe termen lung ale digitalizării radicale, Republica Moldova nu pornește de la zero, ci se află în plină reconstrucție structurală. Anul 2026 reprezintă un punct de cotitură: Guvernul a pus deja bazele debirocratizării prin aplicația guvernamentală EVO – portofelul digital al cetățeanului care stochează actele de identitate și permisele de conducere.

Mai mult, chiar în această perioadă, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a decis să ofere un exemplu personal printr-un experiment curajos numit „Cashless Challenge”, refuzând să mai folosească banii gheață.


	
VIDEO // „Cum am putea face viața mai comodă fără cash”. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, invită cetățenii să facă plăți electronice


Într-o declarație pentru MOLDPRES, ministrul Gavriliță a explicat resorturile interne ale acestei inițiative, făcând o trimitere directă la mentalitatea colectivă și evaziunea fiscală:


„În popor se zice că moldoveanul, când nu mai are bani, schimbă 100 de euro, dar și vremurile se schimbă. Am cheltuit ultimii 20 de lei cash pe care îi aveam în portmoneu, iar acum am decis: voi extinde acest challenge pe întreaga perioadă a mandatului meu de ministru. Am pornit această provocare fiind sigur că trebuie să fie posibil, dar și ca să aflu unde mai avem de lucru. Reducerea utilizării numerarului poate contribui direct la diminuarea economiei tenebre și a evaziunii fiscale. Am convingerea că dacă facem asta, tot mai mulți, vom contribui cu toții la reducerea evaziunii, pentru ca în rezultat să putem micșora impozitele pe care le plătim”.


La o lună de la debutul provocării, ministrul Finanțelor a identificat și primele noduri gordiene ale economiei moldovenești: acordarea bacșișurilor pentru chelneri și curieri, plățile în piețele agroalimentare și comisioanele bancare mari suportate de antreprenori.


	
VIDEO // Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, continuă experimentul fără cash: „Provocarea va dura tot mandatul”


Oficialul a precizat că soluțiile tehnice există deja – precum sistemul MIA Plăți Instant dezvoltat de Banca Națională – însă utilizarea lor trebuie legiferată și încurajată în conformitate cu standardele europene.

Trei piloni chinezești aplicabili în Republica Moldova

Privit prin prisma experienței acumulate la Beijing, modelul chinezesc oferă trei direcții clare pe care Chișinăul le-ar putea adapta pentru a accelera tranziția spre o economie complet albă:

Transformarea aplicației EVO într-un „Super-App” național: În prezent, EVO este un excelent instrument de verificare a actelor. Integrarea directă a unui modul de plăți instant guvernamental (bazat pe MIA) ar permite cetățenilor să achite taxe, utilități, parcări sau transport direct dintr-o singură interfață securizată, reducând birocrația la un singur click.

Democratizarea codurilor QR în piețele agricole: Pentru a elimina blocajul terminalelor POS scumpe de la sate, Ministerul Finanțelor ar putea introduce un standard național de QR-code pentru micii producători. Un simplu cod QR printat pe hârtie ar permite transferul direct din contul cumpărătorului în contul de card al fermierului, cu comisioane zero, exact așa cum se întâmplă în piețele din China.

Digitalizarea totală a transportului: Transportul public urban și interurban din Moldova trebuie să elimine complet taxarea manuală. Scanarea codului la urcare oferă nu doar transparență financiară totală, ci și date exacte în timp real pentru optimizarea infrastructurii.

Provocările tranziției: securitatea cibernetică și incluziunea bunicilor

O societate fără numerar vine la pachet cu unele vulnerabilități. Dependența totală de telefoanele mobile și internet solicită o vigilență maximă din partea autorităţilor  în combaterea atacurilor cibernetice. De asemenea, spre deosebire de modelul chinez în care statul exercită un control total asupra vieții private, Republica Moldova, în parcursul său de integrare europeană, trebuie să aplice standarde europene stricte de confidențialitate (GDPR) – or, „leul sub lupă” trebuie să vizeze preponderent  funcționarii publici și fluxurile comerciale evazioniste, protejând totodată datele cetățenilor de rând.

Cea de-a doua barieră este alfabetizarea digitală a persoanelor în vârstă. Totuși, exemplul Chinei demonstrează că se poate: conform statisticilor oficiale, la nivelul lunii iunie 2025, China număra 161 de milioane de utilizatori de internet cu vârsta de peste 60 de ani, datorită unor campanii masive în care tinerii voluntari și-au instruit părinții și bunicii.

În Moldova, prin reformele recente ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale axate pe incluziune, crearea unor interfețe extrem de simple și sprijinirea vârstnicilor ar putea transforma tehnologia într-un aliat care să-i scutească de cozile obositoare de la oficiile poștale.

Misiunea jurnalistică în China confirmă o certitudine: viitorul nu mai aparține cardurilor de plastic și cu atât mai puțin bancnotelor fizice, ci ecosistemelor mobile integrate. Republica Moldova are avantajul unei infrastructuri de internet de top și al unei agilități instituționale remarcabile. Prin continuarea reformelor asumate de Ministerul Finanțelor, extinderea funcționalităților aplicației EVO și adoptarea pragmatismului asiatic în monitorizarea banilor publici, țara noastră are șansa de a demonstra că modernizarea europeană înseamnă, în primul rând, eficiență digitală curată și zero toleranță în fața corupției.