Republica Moldova instituie cadrul legal care va reglementa piața criptoactivelor

Republica Moldova instituie cadrul legal care va reglementa piața criptoactivelor. Un proiect de lege în acest sens a fost aprobat astăzi de Parlament în prima lectură, cu votul a 56 de deputați. Acesta stabilește reguli clare pentru persoanele și companiile care emit, tranzacționează sau oferă servicii cu criptoactive, iar utilizatorii vor beneficia de mai multă transparență și protecție, informează MOLDPRES.

Proiectul stabilește cine poate activa pe această piață, ce condiții trebuie să respecte și cine va supraveghea domeniul. Noile reguli vor cere mai multă transparență din partea companiilor, informarea corectă a clienților și măsuri de protecție pentru persoanele care cumpără sau folosesc criptoactive. Totodată, vor fi introduse mecanisme pentru prevenirea manipulării pieței și a folosirii abuzive a informațiilor confidențiale.

Secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Gumene, care a prezentat proiectul în Parlament, a afirmat că în prezent utilizarea criptoactivelor și accesul la platformelor internaționale există, indiferent dacă statul dispune sau nu de un cadru de reglementare, însă absența reglementărilor lasă consumatorii, piața financiară și autoritățile fără instrumente de protecție sau de intervenție.


„Prin urmare, proiectul reglementează activitățile profesionale desfășurate în acest domeniu și stabilește cine poate presta asemenea servicii, în ce condiții și de cine este supravegheat. În același timp, remarc că proiectul nu are intenție să promoveze investițiile în criptoactive și nu garantează valoarea acestora” a subliniat Ion Gumene.


Legea va împărți criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își stabilizează valoarea în raport cu o monedă oficială; tokenuri raportate la active, care își stabilizează valoarea în raport cu unul sau mai multe active; alte tipuri de criptoactive.

Unele active, precum NFT-urile, nu vor intra sub incidența acestei legi. De asemenea, nu vor fi vizate criptoactivele care se califică drept instrumente financiare, depozite, fonduri, produse de asigurare sau reasigurare ori sisteme de pensii și de securitate socială.

Ion Gumene a prezentat principalele prevederi punctuale ale proiectului. În primul rând, ofertanții vor trebuie să elaboreze și să publice o așa numită carte albă care să conțină informații clare despre emitent, proiect, tehnologia utilizată, drepturile aferente criptoactivului și riscurile investiției.

Publicitatea trebuie să fie corectă, clară și să nu inducă în eroare cetățenii. Furnizorii de servicii criptoactive vor putea activa numai în baza autorizării sau notificării prevăzute de lege. Ei vor trebui să îndeplinească cerințe privind capitalul, guvernanța, buna reputație, controlul intern, securitatea sistemelor informaționale, separarea activelor clienților și gestionarea conflictelor de interese.

Potrivit proiectului, pentru tokenurile raportate la active și tokenurile de monedă electronică sunt introduse cerințe privind constituirea și administrarea rezervelor, fondurilor proprii, dreptul de răscumpărare și protejarea stabilității financiară și monetară. Plata dobânzii pentru deținerea acestor tipuri de tokenuri este interzisă.

Proiectul mai introduce măsuri concrete de protecție a consumatorilor. Acestea includ avertismente obligatorii privind riscul pierderii integrale a valorii, dreptul de retragere în termen de 14 zile pentru anumite oferte, mecanisme de soluționarea plângerilor și obligații de a păstra separat activele clienților. În același timp, vor fi interzise utilizarea abuzivă a informațiilor privilegiate, divulgarea ilegală a acestora și manipularea pieței.

Totodată, autoritățile vor primi competențe de investigare, suspendare, retragere a autorizației și aplicare a sancțiunilor. Responsabilitățile de supraveghere revin Comisiei Naționale a Pieței Financiare și Băncii Naționale a Moldovei. Astfel, CNPF va supraveghea furnizorii de servicii, tokenurile raportate la active, ofertele și integritatea pieței, iar Banca Națională va fi responsabilă de tokenurile de monedă electronică emise de bănci și instituții emitente de monedă electronică și de riscuri aferente stabilității monetare și sistemelor de plăți. 

Proiectul de lege prevede și măsuri pentru prevenirea și sancționarea abuzurilor pe piața criptoactivelor. Printre sancțiuni se numără avertismentele, suspendarea sau retragerea licenței, interdicțiile de activitate și amenzile. Pentru persoanele fizice, amenzile pot ajunge la milioane de euro, iar pentru persoanele juridice – la zeci de milioane de euro sau până la 15% din cifra de afaceri, în funcție de natura și gravitatea încălcărilor.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a opinat, în declarațiile susținute înainte de ședința de astăzi a Parlamentului, că Republica Moldova a întârziat cu reglementarea domeniului criptomonedelor, iar lipsa unui cadru legal creează riscuri pentru piață și consumatori.

El a susținut că autoritățile au greșit atunci când au decis, în anii 2021-2022, să nu intervină legislativ în acest sector.


„Noi am întârziat cu proiectul acesta. Țineți minte discuția din 2021-2022, când a apărut subiectul și noi am zis: hai să nu reglementăm. Eu cred că atunci am greșit”, a declarat Igor Grosu.


Potrivit speakerului Parlamentului, reglementarea tranzacțiilor cu active virtuale este necesară pentru a asigura transparența și pentru a proteja cetățenii de eventuale practici abuzive.


„Mai bine să reglementezi un segment de tranzacții moderne, să fie lumea notificată, să fie reglementat, decât să fie nereglementat. Atunci apare apanajul celor care nu tot timpul sunt corecți sau bine intenționați”, a afirmat Grosu.


Președintele Parlamentului a menționat că noul cadru legislativ este elaborat în contextul procesului de integrare europeană, iar proiectul a fost pregătit de Banca Națională a Moldovei și transmis Guvernului, care l-a înaintat Legislativului.

Proiectul urmează să fie votat și în lectura a doua de către Parlament, după care va intra în vigoare.